Alegerile parlamentare din Israel, programate pentru data de 27 octombrie 2026, reprezintă un moment critic pentru stabilitatea politică a statului. Premierul Benjamin Netanyahu se confruntă cu o dublă presiune: condamnarea internațională a modului în care guvernul gestionează războiul din Gaza și judecata alegătorilor locali. În timp ce comunitatea internațională critică acțiunile militare, electoratul israelian concentrează atenția pe eșecul de securitate care a permis atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și pe lipsa unei anchete oficiale.
La nivel global, poziția față de Israel a devenit tot mai critică, fapt evidențiat de un sondaj Pew Research Center realizat între februarie și mai 2026. Rezultatele arată că opinia nefavorabilă despre Israel este majoritară în 30 de țări, cu o mediană de 67%. În Statele Unite, opiniile negative au crescut de la 53% la 60%, iar în Germania, de la 64% la 73%. Această tendință este alimentată de raportările privind victimele din Gaza și de constatările privind foametea din guvernoratul Gaza, identificată de IPC.
Diplomatia internațională a manifestat o reticere tot mai vizibilă față de conducerea israeliană. La Adunarea Generală a ONU din septembrie 2026, reprezentanți a aproximativ 70 de țări, inclusiv Arabia Saudită, Egipt, Turcia și Brazilia, au ales să părăsească sala sau să nu participe la discursul lui Netanyahu. În plus, aliați precum Regatul Unit, Canada, Australia și Portugalia au recunoscut statul palestinian în septembrie 2025, un gest care a fost luat împotriva voinței guvernului de la Tel Aviv.
Pe plan juridic, Benjamin Netanyahu se confruntă cu riscuri semnificative din partea instanțelor internaționale. Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru premier și pentru fostul ministru al apărării Yoav Gallant, acuzându-i de crime împotriva umanității și de folosirea înfometării ca metodă de război. Deși Statele Unite au sancționat funcționarii Curții, statele europene membre au subliniat că executarea acestor mandate nu este opțională, conform declarațiilor lui Josep Borrell.
În interiorul Israelului, prioritățile electorale diferă radical de preocupările lumii externe. Pentru majoritatea evreilor, temele centrale sunt întoarcerea ostaticilor, evenimentele de pe 7 octombrie, costul vieții și reforma judiciară. Un procent de 71% dintre evreii israelieni solicită o comisie de stat de anchetă pentru atacurile Hamas, o măsură pe care Netanyahu o refuză de trei ani. De asemenea, o mare parte dintre alegători consideră că forțele israeliene depun eforturi pentru a evita suferința civililor din Gaza.
Contextul geopolitic actual este marcat de o fragmentare profundă a opiniilor globale, unde reacția la războiul din Gaza se împletește cu creșterea incidentelor antisemite. În timp ce comunitatea internațională monitorizează conformitatea cu dreptul internațional și riscul de genocid, alegătorii israelieni rămân concentrați pe responsabilitatea guvernamentală legată de vulnerabilitățile de securitate națională și pe protecția frontierelor.
