Bulgaria se pregătește să organizeze duminică alegeri prezidențiale într-un climat de tensiune crescută, influențat direct de evenimentele din Marea Neagră. Preocupările legate de securitate au devenit centrale pentru alegători după ce patru nave au fost lovite în apele zonei economice exclusive ale țării. Din aceste atacuri cu drone au rezultate două nave scufundate și pierderea a 21 de marinari, situație care apropie conflictul din Ucraina de coastele bulgare.
În prezent, Iliana Iotova conduce sondajele de opinie, fiind apropiată de prim-ministrul Rumen Radev. Conform datelor furnizate de Market Links, aceasta deține 47,3% din intențiile de vot, în timp ce adversarul său, Andrei Ghiurov, este susținut de opoziția pro-occidentală cu un procent de 30,6%. Dacă va câștiga și va ajunge la funcție în urma celui de-al doilea tur de scrutin, programat pe 1 noiembrie, Iliana Iotova va deveni prima femeie care ocupă această funcție în Bulgaria.
Campania lui Iliana Iotova se concentrează pe ideea de unitate națională și pe promisiunea de a fi o „președinte a păcii”. Deși nu contestă apartenența Bulgariei la UE și NATO, ea critică ajutorul militar acordat Ucrainei și pledează pentru negocieri între Moscova și Kiev. Lidera a declarat la un miting că țara are nevoie de o „Coaliție pentru Pace în Ucraina”, în loc de „Coaliția Voluntarilor pentru Ucraina”, reflectând o poziție de moderare față de implicarea militară.
Pe partea cealaltă, Andrei Ghiurov, fost viceguvernator al Băncii Naționale și fost prim-ministru interimar, susține o linie pro-occidentală și critică politica externă a lui Rumen Radev. Acesta argumentează că diplomația este necesară, însă nu poate înlocui necesitatea descurajării sau a alianțelor strategice. Tensiunea este accentuată de faptul că, deși Rumen Radev a oprit livrările de arme din stocurile armatei către Ucraina, industria de armament bulgară continuă să aprovizioneze Kievul.
Disputa politică reflectă o diviziune profundă în societatea bulgară între o viziune conservatoare, orientată spre Est, și una liberală, de tip occidental. Parvan Simeonov, fondatorul institutului MYARA, explică faptul că aceste alegeri pun față în față două direcții strategice diferite pentru țară. În ciuda acestui conflict de viziuni, participarea la vot ar putea rămâne scăzută, sub pragul de 40%, într-un scrutin la care sunt înscriși 27 de candidați.
Sistemul politic bulgar este unul parlamentar, unde funcțiile președintelui sunt predominant reprezentative, deși acesta deține puterea de a respinge legi și funcția de comandant suprem al forțelor armate. În acest context, Vessela Cherneva, director adjunct al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), subliniază importanța acestui vot, considerând că președintele simbolizează unitatea națiunii și direcția strategică pe care o va urma Bulgaria în perioada următoare.
