Bulgaria organizează duminică alegeri pentru alegerea noului președinte, într-un context marcat de intensificarea atacurilor cu drone în Marea Neagră. Campania electorală a fost dominată de temele legate de războiul din Ucraina și de riscurile la adresa securității regionale, în special în apropierea granițelor bulgare. Incidentele recente cu nave comerciale au amplificat îngrijorările cetățenilor privind stabilitatea zonei maritime, transformând securitatea maritimă într-un subiect central al dezbaterilor politice.
Printre principalii candidați se numără Iliana Iotova, jurnalistă și fostă membră a Parlamentului European, care candidează ca independentă. Deși nu aparține oficial unui partid, ea beneficiază de susținerea formațiunii Bulgaria Progresistă și a Partidului Socialist. Iotova, care a ocupat funcția de președinte în ianuarie 2026 după demisia lui Rumen Radev, urmărește un mandat propriu. Un sondaj realizat de Market Links indică faptul că ea deține 47,3% din intențiile de vot, față de 30,6% pentru adversarul său.
Principalul său concurent este economistul Andrei Gyurov, fost viceguvernator al băncii centrale și fost prim-ministru interimar. Acesta a condus țara în primele luni ale anului 2026 și este susținut de opoziția reformistă pro-occidentală. Observatorii politici estimează că Gyurov ar putea avea șanse mai mari de victorie într-un eventual al doilea tur de scrutin. Competiția dintre cei doi candidați reflectă divergențele de viziune privind direcția strategică a țării în raport cu partenerii internaționali.
Deși funcția de președinte are un caracter ceremonial și nu deține puteri executive, liderul ales va avea roluri strategice importante. Președintele bulgar este comandantul forțelor armate, poate folosi dreptul de veto asupra legilor și semnează tratate internaționale. Alegerea va influența direct relațiile cu Rusia și cu partenerii occidentali. O victorie a Ilianei Iotova ar menține președinția sub influența majorității de la guvernare, marcând o schimbare în istoria postcomunistă a Bulgariei.
Scrutinul de duminică ar putea necesita un al doilea tur de vot, programat pentru 1 noiembrie, dacă participarea nu depășește pragul de 50%. Din cei 6,6 milioane de alegători înscriși, participarea este estimată la sub 40%, ceea ce ar duce la organizarea unui nou tur. Analistii consideră că niciunul dintre cei 27 de candidați nu va obține majoritatea voturilor necesare pentru validarea alegerilor din primul tur de vot organizat duminică.
Bulgaria face parte din NATO din 2004 și din Uniunea Europeană din 2007, menținând un parcurs oficial pro-occidental. Totuși, societatea rămâne împărțită din cauza legăturilor istorice și culturale cu Rusia. Tensiunile din Marea Neagră, unde cel puțin șapte nave au fost vizate de atacuri cu drone în luna aceasta, adaugă o dimensiune de urgență securitară, punând în pericol rutele maritime vitale pentru statele membre ale alianței.
