Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a reușit să câștige un nou mandat la președinție, învingându-l pe rivalul său de dreapta, Flávio Bolsonaro. Rezultatul, confirmat de Curtea Electorală Superioară a Braziliei, arată că Lula a obținut 51,79% din voturi, în timp ce Flávio Bolsonaro a înregistrat 48,21%. Această victorie vine după o campanie electorală extrem de disputată, care a inversat complet situația față de primul tur de scrutin, când senatorul conservator era lider în preferințe.
În primul tur de vot, desfășurat la începutul lunii octombrie, Flávio Bolsonaro se afla în avantaj cu 56,1 milioane de voturi, reprezentând 47,03% din total, față de cele 53,8 milioane ale lui Lula, echivalente cu 45,16%. Această răsturnare de situație este fără precedent în istoria democrației braziliene de la 1985, deoarece niciun candidat clasificat pe locul al doilea în primul tur nu reușise anterior să câștige turul al doilea. Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, a refuzat să recunoască înfrângerea și a anunțat intenția de a contesta rezultatele.
Campania lui Lula s-a concentrat pe măsuri de asistență socială și reducerea costurilor pentru cetățeni, în contextul în care aproximativ jumătate dintre brazilieni considerau că situația economică s-a înrăutățit. Președintele a propus plăți unice de 5.000 de reali pentru microîntreprinzători și servicii de transport gratuit cu autobuzul în weekend. De asemenea, acesta a susținut reducerea vârstei de răspundere penală de la 18 la 16 ani pentru infracțiuni grave, precum omuciderea sau violul, încercând să răspundă preocupărilor privind criminalitatea.
Pe de altă parte, Flávio Bolsonaro a exploatat nemulțumirea alegătorilor față de violența urbană și creșterea costului vieții, comparând prețurile actuale cu cele din perioada președinției tatălui său. Campania sa a beneficiat de un sprijin semnificativ din partea segmentului creștin evanghelic și a fost populară în sudul țării. Totodată, au existat controverse privind rolul rețelelor sociale, cu acuzații că Meta ar fi favorizat campania senatorului, deși compania a respins aceste afirmații drept false și nefondate.
Victoria lui Lula reprezintă și un eșec pentru administrația președintelui american Donald Trump, care a susținut prin intermediul Departamentului de Stat readucerea familiei Bolsonaro la putere. În timp ce Flávio Bolsonaro promitea o aliniere strânsă cu Washingtonul, Lula a menținut o poziție de independență, declarând că Brazilia nu va fi niciodată curtea din spate a nimănui. Președintele a optat pentru o politică externă multilaterală, menținând relații cu China și Rusia și refuzând implicarea în operațiuni militare coordonate de Pentagon împotriva cartelurilor de droguri.
Contextul politic brazilian este marcat de o polarizare profundă, similară cu episoadele de instabilitate care au dus la asaltul clădirilor guvernamentale de către susținătorii lui Jair Bolsonaro după alegerile din 2022. Acest eveniment a dus ulterior la condamnarea fostului președinte la 27 de ani de închisoare pentru complot în vederea unei lovituri de stat. Lula va trebui să gestioneze un Congres dominat de Partidul Liberal, formatioana care a obținut cele mai mari câștiguri electorale, ceea ce va impune dificultăți legislative majore.
