Serbia se pregătește pentru alegerile din 25 octombrie, într-un context marcat de acuzații de autoritarism și represivitate sistematică împotriva criticilor guvernului. Președintele demisionar Aleksandar Vucic își propune să își prelungească mandatul de 12 ani la putere, candidând acum pentru funcția de prim-ministru. În acest interval, activiștii, studenții protestatari și politicienii din opoziție descriu o țară în care libertatea presei este în declin, corupția este în creștere, iar opoziția este amenințată constant.
Unul dintre cazurile semnalate este cel al activistului Marko Marjanovic, care a fost ținut în izolare timp de două zile sub lumină puternică după ce poliția mascată l-a urcat cu forța într-o mașină. Marjanovic, un comentator vocal împotriva lui Aleksandar Vucic, a raportat că a fost supus unor bătăi în august 2025 în timpul protestelor. Acesta acuză un sistem corupt care încearcă să-l reducă la tăcere, menționând și interdicțiile impuse pe rețelele sociale pentru postările sale.
Libertatea presei traversează un punct critic, Serbia fiind clasată pe locul 104 din 180 de țări în Indicele mondial al libertății presei din 2026, conform Reporteri fără Frontiere. Șase jurnaliști sârbi se află în exil din cauza amenințărilor la adresa securității lor, iar fundația Slavko Curuvija indică faptul că Aleksandar Vucic a atacat verbal instituțiile media de cel puțin 182 de ori în primele nouă luni ale acestui an. Veran Matic, care conduce o comisie pentru siguranța jurnaliștilor, susține că atacurile sunt frecvente.
Tehnologia este utilizată, de asemenea, ca instrument de control, prin atacuri cibernetice și programe de spionaj avansate împotriva adversarilor politici. Jelena Kontic, parte a mișcării naționale de protest, a confirmat că telefonul ei a fost infectat cu programul spion Pegasus, lucru verificat și de grupul Citizen Lab. Deși Agenția de Informații de Securitate a Serbiei a respins aceste acuzații drept „senzaționalism trivial”, raportările indică faptul că membrii mișcărilor studențești au fost țintele unor astfel de instrumente de monitorizare.
Violența polițienească este raportată și în cadrul manifestațiilor de stradă, unde protestatarii susțin că forța este folosită împotriva demonstrațiilor pașnice. Dusan Radovic, un arhitect de 26 de ani, a descris o bătaie brutală în orașul Valjevo, unde a fost lovit de zece oferiți în echipament antirevoltă. Raportul specialistului în medicină legală, dr. Djordje Alempijevic, susține că astfel de incidente nu sunt izolate, ci demonstrează un model organizat de brutalitate polițienească punitivă și tortură aplicată cetățenilor.
Situația politică din Serbia reflectă o polarizare profundă între partidul de guvernare, Partidul Progresist Sârb, și o mișcare studențească organizată care a câștigat teren după tragedia de la Novi Sad din 2024. Această tragedie, care a provocat moartea a 16 persoane, a servit drept catalizator pentru protestele care au dus la apariția a 250 de candidați proprii. În prezent, sondajele indică faptul că această aripă prodemocrată se află la egalitate cu partidul condus de Aleksandar Vucic.
