SUA și Israel pregătesc reluarea atacurilor militare împotriva Iranului imediat după trecerea ciclului electoral. Planurile de ofensivă sunt stabilite pentru perioada care urmează alegerilor parlamentare din Israel de pe 27 octombrie și a alegerilor intermediare din SUA de pe 3 noiembrie. Oficialii americani și israelieni vizează distrugerea capacităților iraniene pentru a forța Teheranul să revină la negocieri diplomatice după opt luni de conflict continuu.
Țintele identificate pentru noile lovituri includ infrastructura energetică, centralele nucleare, arsenalul balistic și depozitele de drone. Armatele celor două state au intensificat deja exercițiile militare, iar aeronavele efectuează manevre deasupra Irakului pentru a exersa loviturile. Secretarul de Război al SUA, Pete Hegseth, a avut deja o întâlnire cu premierul israelian pentru a discuta detaliile bombardării, în timp ce planificatorii americani estimează că o campanie de trei zile ar putea cauza colaps economic în Iran.
Operațiunile militare anterioare, precum Operațiunea Furie Epică și Operațiunea Răgetul Leului, au afectat deja capacitățile militare și infrastructura petrolieră a Iranului. Totuși, riposta Axei Rezistenței a inclus valuri de rachete balistice și drone care au lovit baze americane din Golful Persic. De asemenea, blocarea și minat Strâmtorii Ormuz de către Iran au afectat tranzitul petrolier global, prin care trece 20% din resursele de petrol, provocând creșteri de preț la nivel mondial.
Există îngrijorări majore privind stabilitatea pieței de energie, deoarece Donald Trump ar putea evita lovirea rafinăriilor petroliere iraniene pentru a preveni o escaladare a prețurilor. În paralel, oficialii iranieni din cadrul Gărzilor Revoluționare au amenințat cu lovituri asupra centrelor de date, cablurilor submarine și bazelor militare americane din Germania și Marea Britanie. Hossein Mohebbi, purtătorul de cuvânt al Gărzilor Revoluționare, a declarat că forțele iraniene se pregătesc pentru un război de lungă durată.
Eficacitatea militară rămâne un subiect de dezbatere, având în vedere că războiul a costat 43,6 miliarde de dolari și a epuizat stocurile de rachete și interceptori ale SUA. Dana Stroul, de la Institutul Washington pentru Politica Orientului Apropiat, susține că nici campania militară, nici sancțiunile nu au determinat Iranul să accepte negocierile. În Israel, Mazal Mualem notează că un eventual rezultat al alegerilor ar putea complica lansarea atacurilor, dacă Netanyahu va trebui să acționeze ca premier interimar.
Conflictul din Orientul Mijlociu se desfășoară într-un context de tensiuni globale ridicate, în care alte teatre de război rămân active. În timp ce administrația Trump susține că SUA este aproape de un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, Rusia continuă să lovească Kievul cu rachete balistice. Aceste dinamici geopolitice complicate influențează stabilitatea securității regionale și capacitatea de intervenție a marilor puteri în zona Golfului Persic.
