Mai multe guverne europene au decis să implementeze restricții naționale privind accesul copiilor la rețelele sociale, fără a aștepta finalizarea reglementărilor comune la nivelul Uniunii Europene. Această mișcare are loc în contextul pregătirilor pentru inițiativa „EU Kids Act”, prezentată de Comisia Europeană, dar în pofida dorinței liderilor de a avea reguli unitare în cele 27 de state membre. Guvernele aleg să acționeze rapid pentru a răspunde unor probleme considerate urgente.
Grecia a adoptat deja un proiect de lege prin care interzice accesul la platformele de socializare pentru copiii sub 15 ani. În Italia, eforturile de protejare a minorilor sub 14 ani au căpătat un nou impuls legislativ, în timp ce Portugalia a notificat oficial Comisia Europeană cu privire la propria legislație. În Cipru, miniștrii au aprobat o interdicție pentru copiii sub 15 ani, în timp ce Austria și Germania analizează în continuare măsuri naționale specifice.
Propunerea europeană „EU Kids Act”, prezentată de Ursula von der Leyen, prevede interzicerea accesului copiilor sub 13 ani la majoritatea platformelor și restricții severe pentru cei sub 15 ani. Totuși, procesul de negociere între Comisie, Parlamentul European și statele membre ar putea dura între opt și 12 luni. Din acest motiv, aplicarea efectivă a regulilor la nivelul întregii Uniuni ar putea fi amânată până în anul 2028, lăsând un vid legislativ actual.
Comisia Europeană trebuie să clarifice compatibilitatea legilor naționale cu normele europene, un test important fiind propunerea Austriei de a interzice accesul minorilor sub 14 ani. Oficialii europeni au subliniat că, odată cu intrarea în vigoare a măsurilor comune, legislațiile naționale incompatibile ar trebui abrogate. Franța, care propune o limită de 15 ani, a fost deja sfătuită de executivul european să fie pregătită pentru această eventualitate.
Fragmentarea pieței europă prin reguli diferite este o preocupare majoră pentru industria tehnologică și pentru statele membre. Dacă legislațiile naționale intră în vigoare înainte de regulile UE, copiii ar putea fi excluși de pe platforme la începutul anului 2027, pentru a recupera accesul ulterior. Această situație ar putea genera confuzie atât pentru părinți și minori, cât și pentru marile companii digitale care trebuie să respecte standarde diferite.
Deși în România au existat propuneri legislative în Parlament, precum proiectul care vizează protecția minorilor sub 16 ani, nu s-a ajuns până acum la adoptarea unei interdicții naționale. Discuțiile privind impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale a adolescenților rămân un punct central în dezbaterea publică, în contextul presiunii crescute asupra giganților tehnologici precum Meta sau TikTok.
