Presiunea politică asupra autorităților din Slovacia a crescut semnificativ în urma solicitărilor eurodeputaților de a utiliza mecanismul de condiționalitate bugetară. Membrii Parlamentului European au criticat abordarea actuală bazată pe dialog și recomandări, argumentând că simplul schimb de corespondență nu poate opri deteriorarea garanțiilor anticorupție. Această discuție a avut loc marți, 15 septembrie, în cadrul unei reuniuni a grupului de monitorizare a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale, în timpul examinării raportului Comisiei privind statul de drept în 2026.
Eurodeputații subliniază că există un risc real pentru protejarea banilor europeni și solicită consecințe financiare concrete pentru problemele semnalate repetat. Presiunea nu este o noutate, Parlamentul European adoptând la 20 mai o rezoluție care solicita activarea mecanismului de condiționalitate pentru Slovacia, cu 347 de voturi pentru, 165 împotrivă și 25 de abțineri. Această mișere a fost precedată de o solicitare similară formulată în aprilie, în cadrul examinării execuției bugetului UE pentru anul 2024, privind riscurile pentru interesele financiare ale Uniunii.
Comisarul pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath, a declarat că executivul european este pregătit să intervină dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Totuși, el a evitat să anunțe un calendar pentru eventuale sancțiuni sau să detalieze criteriile specifice care trebuie îndeplinite. Situația este monitorizată de mai multe servicii, inclusiv Direcția Generală Buget, în perspectiva unei eventuale aplicări a regulamentului privind condiționalitatea bugetară, în contextul dialogului privind modificările aduse Constituției.
Parchetul European (EPPO) a contribuit la intensificarea presiunii prin sesizarea Comisiei Europene la 1 iunie, legată de modificările legislației agricole slovace. Conform EPPO, noile prevederi limitează sever posibilitatea suspendării plăților între momentul trimiterii în judecată și pronunțarea unei condamnări definitive. Această schimbare este considerată de procurorul-șef european ca fiind o măsură ce reduce substanțial protecția efectivă a intereselor financiare ale Uniunii Europene, afectând mecanismul de control al fondurilor.
Mecanismul de condiționalitate poate fi activat atunci când există o legătură directă între încălcarea principiilor statului de drept și riscul de afectare a bugetului UE. Comisia trebuie să analizeze dacă alte instrumente juridice pot proteja mai eficient fondurile înainte de a propune suspendarea unor plăți. Decizia finală privind orice măsură de sancționare îi revine în final Consiliului Uniunii Europene, nu Parlamentului sau Parchetului European, care doar pot alimenta evaluarea de către Comisie.
În contextul tensiunilor politice din Europa, discuțiile despre starea Uniunii Europene rămân un subiect central. Recent, Victor Negrescu a exprimat dorința ca România să fie menționată în discursul Ursulei von der Leye privind starea Uniunii. În paralel, se observă și alte schimbări geopolitice, precum negocierea transmisă de trimisul special al lui Trump, care a dus la eliberarea a 25 de deținuți din Belarus, în urma acordurilor cu administrația de la Minsk.
