Ministerul Afacerilor Externe a convocat, marți, 27 octombrie 2026, pe ambasadorul Federației Ruse la sediul instituției de la București. Această măsură diplomatică a fost luată în urma incidentului de sabotaj care a afectat platforma industrială Carfil din județul Brașov. Autoritățile române au legat direct acest act de incendiul survenit pe platforma menționată la data de 14 septembrie, susținând că acesta a fost coordonat de Rusia.
În cadrul discuțiilor oficiale de la sediul MAE, partea română a transmis un protest ferm față de actul de sabotaj identificat. Ministerul a subliniat responsabilitatea Federației Ruse asupra acestui eveniment, bazându-se pe probele colectate în timpul investigațiilor oficiale. Autoritățile au considerat că faptele sunt inacceptabile, deoarece implică riscuri directe pentru securitatea națională a țării și pentru siguranța generală a cetățenilor români.
Ministerul Afacerilor Externe a clasificat incidentul de la Carfil ca fiind o manifestare a războiului hibrid. Conform comunicatului oficial, acest sabotaj face parte dintr-o serie de acțiuni desfășurate sau sprijinite de Federația Rusă împotriva mai multor state europene. Această strategie de presiune este văzută ca un element de destabilizare care vizează securitatea regională și integritatea statelor din Europa.
Pe lângă incidentul din Brașov, partea română a condamnat și atacurile sistematice asupra navelor comerciale din Marea Neagră. MAE a menționat că aceste acțiuni rusești au provocat victime și reprezintă o încălcare a dreptului internațional. Ministerul a avertizat că astfel de atacuri pun în pericol libertatea și siguranța navigației, afectând grav mediul de securitate din întreaga regiune a Mării Negre.
Aceste acțiuni de sabotaj și presiuni hibride sunt observate în contextul tensiunilor geopolitice actuale din Europa de Est. Rusia utilizează diverse metode pentru a destabiliza regiunea, vizând atât infrastructura critică, cât și rutele comerciale esențiale. Incidentul de la Carfil se adaugă la un șir de evenimente care forțează statele europene să își revizuiască protocoalele de securitate națională și de apărare.
Contextul securității regionale rămâne tensionat, în timp ce decidenții europeni monitorizează constant evoluția acestor atacuri asupra infrastructurii și transportului maritim. Într-un cadru în care războiul hibrid devine o unealtă de presiune politică, România și aliații săi continuă să raporteze și să documenteze probele care leagă aceste acte de Moscova, pentru a solicita sancțiuni internaționale adecvate.
