Deputatul german Roderich Kiesewetter a avertizat, în cadrul unei vizite la București, că subestimarea agresivității Rusiei constituie în prezent cea mai mare amenințare pentru securitatea europeană. Membrul creștin-democrat (CDU) al Parlamentului german (Bundestag) a subliniat că, în cazul în care Ucraina cade, Moscova va testa rezistența statelor care sunt dispuse să se apere pentru Republica Moldova. Această vizită a fost organizată la invitația Fundației Konrad Adenauer, având loc în amfiteatrul Nicolae Iorga al Facultății de Istorie.
În cadrul conferinței, Kiesewetter a enumerat diverse metode hibride utilizate de regimul de la Moscova pentru a pune la încercare Europa, inclusiv atacuri asupra navelor, utilizarea dronelor pentru amenințarea infrastructurii, acțiuni de sabotaj, lovituri cibernetice și prezența spionilor. Politicianul german a susținut că Rusia nu reprezintă o mare civilizație, deoarece o astfel de entitate nu neagă dreptul la existență al vecinilor săi. El a menționat că Vladimir Putin nu are nevoie de spioni clasici, fiind suficient să manipuleze informațiile prin răspândirea minciunilor și amplificarea zvonurilor.
Analizând scenariile de risc, Kiesewetter a indicat posibilitatea extinderii războiului dincolo de teritoriul Ucrainei prin atacuri militare asupra statelor NATO sau prin război cognitiv. Există, de asemenea, ipoteza conform căreia Rusia ar putea folosi presiunea militară pentru a descuraja statele aliatate să se apere. Această strategie ar putea viza subminarea unității pactului militar, profitând de faptul că anumite state ar putea prefera doar condamnarea oficială în locul unei riposte care să nu ducă la o escaladare.
Deputatul a criticat dur vechea strategie germană „Wandel durch Handel”, care a urmărit transformarea Rusiei și a Chinei în democrații prin intermediul comerțului. El a declarat că această abordare a fost o eroare din anii 2000, rezultând doar în dependență economică și prejudicii enorme pentru Germania. Kiesewetter a menționat existența unor grupări, pe care le-a numit „apostoli nocivi”, care continuă să promoveze aceste idei și care provoacă daune semnificative atât Germaniei, cât și întregului continent european.
În ceea ce privește serviciile de informații, Kiesewetter a discutat despre necesitatea unei „licențe pentru a acționa”, care să permită monitorizarea fluxurilor financiare sau contraatacurile cibernetice sub control judiciar și parlamentar strict. El a subliniat importanța controlului civil, menționând că în Germania serviciile sunt obligate să dea socoteală în fața cetățenilor. Totodată, a ridicat problema integrării persoanelor care au activat în vechile sisteme de securitate în funcții relevante, subliniind că decizia de a impune criterii de eligibilitate este una de voință politică.
Contextul securității interne din Europa de Est rămâne un subiect sensibil, în special în ceea ce privește moștenirea regimurilor autoritare. În România, serviciul de securitate internă (SRI) este condus interimar de un ofițer care a făcut parte din trupele de represiune utilizate de Nicolae Ceaușescu în 1989. Această realitate contrastează cu modelul german, unde la reunificare a fost blocat accesul în serviciile de informații al tuturor colaboratorilor poliției politice Stasi.
