Proiectul Coridorului Verde, care implică România în transportul energiei electrice regenerabile din Azerbaidjan către Europa, va necesita investiții totale estimate la 22,1 miliarde de euro. Conform unui studiu de fezabilitate realizat de compania italiană CESI, sumele vor fi direcționate către infrastructura de transport și crearea capacităților de producție. Proiectul vizează conectarea potențialului eolian și solar din zona Mării Caspice cu centrele de cerere din Europa de Sud-Est și Centrală, consolidând securitatea energetică regională.
Implementarea acestui coridor de energie verde Caspic–Marea Neagră–Europa este gestionată de Green Energy Corridor Power Company (GECO), o societate mixtă cu sediul la București. Această entitate este formată din companiile naționale de energie electrică ale celor patru state implicate: Azerenerji, Georgian State Electrosystem, Transelectrica și MVM, fiecare deținând câte 25% din acțiuni. Proiectul a fost instituit prin Acordul de parteneriat strategic semnat la București la 17 decembrie 2022, cu participarea Comisiei Europene.
Planul de dezvoltare presupune construcția a trei linii independente de transport, fiecare având o capacitate de 1,3 GW. Prima etapă, cu o lungime de 3.040 km, este programată să fie funcțională în 2032, pe ruta Baku – Ksani – Anaklia – Constanța Sud – Albertirsa. A doua etapă, pe ruta Baku-Țkaltubo-Poti-Constanța Sud-Domnești, urmează să fie finalizată în 2036, având o lungime de 2.340 km. Ultima linie, de 2.020 km, va porni din Baku și va trece prin Țkaltubo și Poti până în Constanța Sud, fiind prevăzută pentru anul 2040.
Impactul economic al proiectului va crește progresiv pe măsură ce liniile sunt operaționalizate. În 2032, beneficiile anuale vor fi de 860 de milioane de euro, crescând la 1,8 miliarde de euro în 2036, pentru a depăși pragul de 3 miliarde de euro în 2040. Din această sumă finală, aproximativ 1,7 miliarde de euro vor proveni din beneficiile economice generate prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Exporturile de energie regenerabilă către Uniunea Europeană ar putea ajunge la 20 de miliarde kWh pe an până în 2040.
Din punct de vedere tehnic, coridorul va utiliza trei legături HVDC cu convertor de sursă de tensiune (VSC), oferind o capacitate de transfer totală de 3.900 MW. Segmentul submarin, esențial pentru traversarea Mării Negre, va avea o lungime de aproximativ 1.120 km pentru fiecare linie, atingând adâncimi de până la 2.200 de metri. Cablurile vor conecta punctele de debarcare din Constanța Sud cu rețelele naționale din România și Ungaria, asigurând fluxul de energie solară, eoliană și hidroelectrică.
Această inițiativă de infrastructură de mare anvergură se încadrează într-un context de diversificare a surselor de energie și securizare a fluxurilor de aprovizionare în regiune. Proiectul este finanțat printr-o combinație de capital public și privat, beneficiind de granturi europene, fiind parte din eforturile de integrare energetică a țărilor din zona Mării Negre și a celor din estul Uniunii Europene.
