Parlamentul European a votat marți o solicitare adresată statelor membre pentru a accelera realizarea studiilor necesare dezvoltării infrastructurii feroviare moderne. Această decizie vizează conectarea tuturor capitalelor din Uniunea Europeană prin rețele de trenuri de mare viteză, bazându-se pe o strategie comunicată de Comisia Europeană în noiembrie 2025. Obiectivul central este ca aceste conexiții să fie funcționale până în anul 2040, asigurând deplasări rapide pe o rețea de căi ferate capabilă să susțină viteze de minim 250 km/h.
Eurodeputatul Gheorghe Falcă, membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN), subliniază că implementarea acestui proiect ar permite unirea Bucureștiului cu orașe precum Budapesta sau Sofia. O astfel de modernizare ar reduce timpul de deplasare de la București la Budapesta cu peste 6 ore, oferind un beneficiu logistic major. România a finalizat deja studiul de traseu pentru rutele către Budapesta și Sofia, demonstrând un început de parcurs în cadrul acestui plan de integrare europeană.
În cadrul acestui proces de dezvoltare, România, împreună cu Grecia și Bulgaria, a semnat la Bruxelles un acord de parteneriat pentru realizarea studiilor necesare. Acest parteneriat nu se limitează doar la infrastructura feroviară, ci include și planificarea construcției a trei poduri noi peste Dunăre. Totuși, Gheorghe Falcă avertizează că România se află în întârziere atât la nivelul infrastructurilor de viteză medie, cât și la cele de mare viteză, necesitând o gestionare riguroasă a studiilor de fezabilitate.
Eurodeputatul Ștefan Mușoiu, care ocupă funcția de raportor din umbră în acest dosar, pune accent pe reducerea decalajelor dintre Est și Vest. Obiectivul strategic este ca o călătorie de la Paris sau Madrid către București să fie realizată în mai puțin de 24 de ore. Mușoiu menționează că proiectul vizează și creșterea competitivității și sustenabilității transportului feroviar, solicitând în același timp un tratament fiscal echitabil pentru a compensa diferențele de costuri față de transportul aerian.
Pentru a atinge aceste ținte până în 2040, se estimează că nivelul investițiilor trebuie să crească până la aproximativ 340-350 de miliarde de euro. Din punct de vedere economic, industria feroviară europeană reprezintă un sector de o importanță strategică majoră, generând anual venituri de 45 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene. Acest sector asigură, de asemenea, un număr de 2 milioane de locuri de muncă, fiind un pilon de stabilitate și dezvoltare pentru economia comunitară.
Dezvoltarea rețelelor de transport feroviar de mare viteză face parte dintr-un cadru mai larg de politici europene menite să îmbunătățească mobilitatea și să reducă amprenta de carbon. Această tranziție către transportul feroviar este esențială pentru integrarea economică a regiunilor periferice și pentru consolidarea securității de transport în cadrul pieței unice europene, prin îmbunătățirea conexiunilor dintre centrele urbane majore.