Primarul New Yorkului, Zohran Mamdani, a reluat atacurile verbale la adresa premierului israelian Benjamin Netanyahu, etichetându-l din nou drept „criminal de război”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat jurnalistei Christiane Amanpour pentru CNN, în contextul prezenței lui Netanyahu la New York pentru Adunarea Generală a ONU. Mamdani și-a menținut poziția critică, în ciuda limitărilor juridice pe care administrația locală le-a identificat în urma unor analize interne.
În cadrul discuțiilor, primarul a recunoscut faptul că administrația orașului New York nu deține autoritatea legală necesară pentru a pune în aplicare mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pe numele lui Netanyahu. Această constatare vine după ce, în timpul campaniei electorale, Mamdani promisese că va dispune arestarea liderului israelian dacă acesta va vizita orașul. Ulterior, autoritățile locale au concluzionat că nu au competența necesară pentru o astfel de acțiune.
Zohran Mamdani a respins ideea că afirmațiile sale anterioare ar fi reprezentat o eroare, susținând că a încercat să fie sincer cu locuitorii orașului. El l-a descris pe Netanyahu drept „arhitectul unui genocid teribil” împotriva palestinienilor, menținând un ton dur în ceea ce privește responsabilitatea acestuia. Deși nu poate executa mandatul, primarul a argumentat că existența unei instituții internaționale care emite astfel de decizii trebuie respectată de toate autoritățile care susțin dreptul internațional.
Pe plan juridic, CPI îl acuză pe Netanyahu, prin mandatul emis în 2024, de presupuse crime de război și crime împotriva umanității legate de conflictul din Gaza. Totodată, Mamdani a solicitat autorităților federale americane să intervină pentru a pune în aplicare mandatul emis de Curta Penală Internațională. Guvernul israelian și Benjamin Netanyahu au respins oficial toate aceste acuzații aduse de instanța internațională.
Situația este complicată de faptul că Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma, tratatul care constituie baza funcționării CPI. Administrația Trump a manifestat o opoziție constantă față de mandatul emis împotriva lui Netanyahu, criticând repetat competența Curții în acest caz specific. Această poziție a Washingtonului creează un blocaj între dorințele autorităților locale din New York și cadrul juridic federal și internațional aplicabil.
Conflictul juridic și politic privind mandatul CPI reflectă tensiunile de fond dintre suveranitatea statelor și autoritatea instanțelor internaționale. În timp ce liderii locali pot emite declarații politice puternice, aplicarea reală a deciziilor Curții Penale Internaționale depinde de cooperarea statelor membre și de cadrul juridic stabilit prin Statutul de la Roma, un tratat pe care marile puteri, inclusiv SUA, nu l-au ratificat complet.
