Adunarea Generală a ONU a adoptat miercuri o nouă rezoluție prin care cere încetarea embargoului aplicat de Statele Unite împotriva Cubei. Procesul de vot a înregistrat 130 de voturi pentru, 17 împotrivă și 25 de abțineri, conform datelor transmise de AFP. Deși majoritatea susținătorilor rămâne semnificativă, acest rezultat reprezintă cea mai mică rată de aprobare de la nămul 1995 în urmă, semnalând o schimbare în dinamica voturilor internaționale.
Havana a acuzat recent Washingtonul de desfășurarea unei ofensive diplomatice menite să convingă alte state să își retragă sprijinul pentru rezoluția care solicită ridicarea sancțiunilor. Textul rezoluției, propus de Cuba, este utilizat încă din anul 1992, însă în perioada cuprinsă între 2005 și 2024, acesta beneficiase de o susținere mult mai amplă. În acele intervale, numărul voturilor pentru era de cel puțin 182, având în vedere că principalii contestatari ai măsurii au fost SUA și Israel.
Presiunea economică asupra insulei este extrem de severă, embargoul american fiind în vigoare încă din anul 1962. Guvernul de la Havana susține că, între martie anul trecut și februarie anul acesta, blocada economică, financiară și comercială a provocat pierderi record de opt miliarde de dolari. Această situație a fost agravată de decizia Statelor Unite de a interzice livrările de petrol către insulă și de a adopta noi sancțiuni care afectează sursele de venit.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a avertizat că regimul cubanez nu mai are nicio „supapă de scăpare” în fața presiunilor Washingtonului. Rubio a declarat că Statele Unite vor continua să blocheze orice mecanism creat de Havana pentru a evita cercul de sancțiuni. El a subliniat că situația nu se va schimba în următorii doi ani și jumătate, perioadă rămasă președintelui Donald Trump la putere, anticipând o traiectorie ireversibilă către un viitor diferit.
Președintele cubanez, Miguel Diaz-Canel, a denunțat politica Washingtonului, susținând că Statele Unite doresc să preia controlul asupra țării prin asfixierea populației. El a descris blocada drept o „armă de război” care provoacă moarte și vizează provocarea unei explozii sociale pentru a impune un guvern aliniat intereselor imperiale. În paralel, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a avertizat Havana să nu achiziționeze arme care ar putea amenința teritoriul SUA sau baza de la Guantanamo.
Conflictul dintre cele două părți a intrat într-o etapă de intensificare după ianuarie, când administrația Trump a impus o blocadă petrolieră de facto. Această politică de presiune maximă a dus la o scădere drastică a turismului, la plecarea companiilor străine și la epuizarea fluxurilor de valută. În acest context, sancțiunile vizează acum și programul misiunilor medicale cubaneze desfășurate în străinătate, una dintre principalele surse de venit pentru insulă.
