Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită rezervarea a până la 10% din bugetele instrumentelor europene relevante pentru regiunile de la frontiera estică a Uniunii Europene. Această propunere vizează perioada bugetară 2028–2034 și a fost votată pe 22 octombrie cu 414 voturi pentru, 79 împotrivă și 90 de abțineri. Măsura vizează sprijinirea regiunilor care se află la granița cu Rusia, Belarus, Ucraina sau Republica Moldova, inclusiv zonele cu acces la Marea Neagră.
Solicitarea eurodeputaților nu presupune o sumă garantată pentru România sau un procent din întregul buget al UE, ci vizează instrumente specifice precum Politica Agricolă Comună, Fondul european pentru competitivitate sau mecanismul Conectarea Europei. Resursele cerute ar trebui să fie suplimentare, fără a diminua alte priorități de coeziune sau fondurile destinate regiunilor mai puțin dezvoltate. Obiectivul este ca aceste alocări să se adauge resurselor naționale și regionale deja disponibile pentru zonele de frontieră.
Din punct de vedere geografic, rezoluția propune o definiție bazată pe regiunile statistice NUTS 2. Aceasta include zonele care au cel puțin 5 kilometri de frontieră terestră sau 30 de kilometri de frontieră maritimă cu Rusia ori Belarus, precum și regiunile cu frontieră cu Ucraina sau Republica Moldova. Pentru România, acest cadru include atât zonele de la granița cu Ucraina și Moldova, cât și regiunile cu acces la Marea Neagră, deși rezoluția nu stabilește o listă de județe care ar beneficia automat de finanțare.
Pentru a facilita implementarea proiectelor, Parlamentul solicită o cofinanțare europeană de până la 95%, oferind totodată posibilitatea de a acoperi până la 100% din costurile eligibile pentru proiecte legate de securitate, reziliență sau infrastructură critică. Eurodeputații cer, de asemenea, o prefinanțare de 30% și proceduri simplificate. Investițiile vizate includ transportul rutier și feroviar, energia, punctele de frontieră și serviciile publice, cu un accent pus pe infrastructura cu utilizare atât civilă, cât și militară.
Prioritatea pentru aceste fonduri ar trebui să fie educația, dezvoltarea competențelor și antreprenoriatul tinerilor, inclusiv în domenii precum agricultura, tehnologiile digitale și securitatea cibernetică. Scopul este de a menține locurile de muncă și de a limita migrația populației din aceste zone sensibile. Parlamentul subliniază că investițiile în securitate trebuie să fie însoțite de dezvoltare economică și servicii publice, pentru a asigura atractivitatea regiunilor de frontieră pentru locuitori și firme.
Această rezoluție, pregătită de Jacek Protas, reprezintă o solicitare politică și nu creează automat un fond sau drepturi de finanțare. Implementarea reală depinde de viitoarele reguli ale programelor UE și de acordul asupra bugetului pentru perioada 2028–2034. În prezent, există deja realocări de 5,6 miliarde de euro pentru regiunile estice în cadrul perioadei bugetare actuale, sume destinate mobilității militare și industriei de apărare.
