Economiile din Orientul Mijlociu sunt prognozate să conducă expansiunea economică la nivel global în anul 2027. Această evoluție este anticipată ca o consecință a redresării după războiul din Iran, care ar trebui să susțină revenirea producției și a exporturilor de energie. Succesul acestui scenariu depinde însă de reluarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz la nivelurile de dinaintea conflictului, conform datelor din raportul World Economic Outlook lansat de FMI.
Irak, Qatar și Kuweit vor domina clasamentul creșterii economice în 2027, fiecare dintre aceste țări urmând să înregistreze un avans de peste 17%. Această explozie economică vine după o perioadă de contracții severe estimate pentru anul 2026, când Irak va înregistra o scădere de -16%, Qatar de -15,6%, iar Kuweit de -16,7%. FMI estimează că transportul prin Strâmtoarea Ormuz se va relua treptat începând cu martie 2027, revenind la condițiile anterioare războiului până în octombrie.
În afara regiunii, Guyana ocupă locul patru în clasament, cu o rată de creștere de +16,8%, susținută de extinderea producției de petrol offshore. Alte economii cu ritm rapid de dezvoltare sunt Vietnam, cu +7,5%, și India, cu +7%, impulsionate de consumul intern și exporturile din sectorul prelucrător. În opoziție, Bolivia, Guineea Ecuatorială și Haiti sunt singurele economii pentru care se preconizează o contracție economică în anul 2027.
Europa se confruntă cu perspective modeste, cu o creștere estimată la doar 1,2% în zona euro, comparativ cu 2,3% în Statele Unite. Economiile Italiei, Franței și Japoniei vor înregistra creșteri sub pragul de 1%, în timp ce Germania și Regatul Unit vor avea expansiuni de 1,1%, respectiv 1,2%. Costurile ridicate ale energiei afectează activitatea industrială, iar concurența exportatorilor chinezi ar putea frâna creșterea în UE până în 2028.
Guvernele europene se confruntă cu presiuni financiare din cauza angajamentelor crescute în domeniul apărării și al infrastructurii. FMI avertizează că aproximativ trei sferturi din statele europene vor avea nevoie de reforme structurale și de măsuri de reducere a deficitului cu o medie de 3,5% din PIB pentru a menține datoria sustenabilă. Un sfert din statele europene ar putea avea nevoie de măsuri de consolidare de peste 5% din PIB pentru a gestiona datoria publică.
Contextul financiar european este marcat de creșterea raportului dintre datorie și PIB, care este estimat să ajungă la 85,3% pentru UE în 2027. În zona euro, datoria ar putea atinge 91,2% în 2027, de la 88,7% în 2025. Această evoluție este influențată de cheltuielile pentru tranziția energetică, îmbătrânirea populației și necesitatea de a crește productivitatea prin investiții în inovare și eliminarea barierelor din piața internă.
