Președintele României, Nicușor Dan, a susținut miercuri un discurs în cadrul Organizației Națiunilor Unite, în care a analizat efectele războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Șeful statului a subliniat că România, fiind țara cu cea mai lungă frontieră dintre membrii UE și NATO cu Ucraina, resimte direct consecințele acestui conflict. Nicușor Dan a acuzat Rusia, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, că și-a abandonat responsabilitatea de a menține pacea și securitatea internațională.
În cadrul intervenției sale, Nicușor Dan a descris conflictul ca fiind un război de agresiune ilegal și nejustificat, care durează deja în al cincilea an. El a afirmat că Rusia urmărește o agendă revizionistă, renunțând deliberat la obligațiile fundamentale de menținere a stabilității globale. Președintele a menționat incidentele de securitate din spațiul aerian românesc, amintind că o dronă s-a prăbușit în urmă cu câteva luni peste o clădire rezidențială, provocând răniri și pagube materiale.
România își menține angajamentul ferm de a sprijini Ucraina și poporul său atâta timp cât este necesar pentru apărarea legitimă. Nicușor Dan a enumerat măsuri concrete, precum coordonarea pentru tranzitul cerealelor ucrainene prin rețelele feroviare și navigabile ale României, după atacurile asupra porturilor. De asemenea, a evidențiat rolul activ în securitatea Mării Negre, prin cooperarea cu Bulgaria și Turcia în cadrul grupului operativ dedicat neutralizării minelor marine și protejării infrastructurii critice submarine.
Republica Moldova a fost identificată de președinte ca fiind a doua țară cea mai afectată de acest război, fiind supusă atât șocurilor economice, cât și unor acțiuni hibride. Nicușor Dan a vorbit despre campanii de dezinformare, presiune energetică și încercări de destabilizare a instituțiilor democratice din Republica Moldova. România oferă sprijin politic, tehnic și diplomatic pentru integrarea europeană a acestui stat vecin, care se confruntă cu provocări constante cauzate de agresiunea Rusiei.
Președintele a avertizat că amenințarea Federației Ruse depășește granițele Ucrainei, Europa fiind ținta unui război hibrid format din atacuri cibernetice și sabotaje. Pentru a descuraja aceste acțiuni, Nicușor Dan a susținut necesitatea majorării investițiilor în apărare. El a menționat că România urmărește echilibrarea cheltuielilor militare, vizând ținta de 5% din PIB, în timp ce în prezent nivelul cheltuielilor militare raportat la PIB este de 3,7%.
Aceste declarații privind bugetul de apărare vin într-un context în care România își ajustează prioritățile de securitate în raport cu cerințele de apărare colectivă. Nivelul de 3,7% pentru cheltuielile de apărare și securitate, menționat de Nicușor Dan, a fost comunicat anterior și se încadrează în cadrul discuțiilor de la summitul NATO din luna iulie, reflectând efortul de consolidare a capacităților militare naționale.
