Benjamin Netanyahu pare că va menține funcția de premier interimar al Israelului, în urma unui rezultat electoral care a surprins analiștii. Deși blocul său de dreapta, format din partide de extremă dreaptă și ultraortodoxe, nu a reușit să obțină majoritatea parlamentară, susținerea neașteptat de puternică din partea alegătorilor evrei îi oferă un avantaj strategic. Rezultatele par să lase adversarilor lui puține șanse reale de a-l înlătura din poziția de conducere imediată.
Conform proiectărilor realizate de cele trei principale posturi de televiziune din Israel, pe baza a 86% din voturile numărate, blocul lui Netanyahu ar putea câștiga 53 de locuri în Knessetul de 120 de locuri. Această cifră depășește semnificativ cele 48 de locuri estimate pentru blocul de opoziție condus de rivalul său, Gadi Eisenkot. În același timp, partidele care reprezintă arabii israelieni ar putea obține un număr fără precedent de 19 locuri, ceea ce îi limitează capacitatea de manevră a lui Eisenkot.
În contextul acestor rezultate, Netanyahu ar urma să continue să conducă guvernul interimar în timpul negocierilor de coaliție sau chiar până la următoarele alegeri de anul viitor. Deși un guvern de acest tip are anumite constrângeri, experții indică faptul că acesta își păstrează puterile, inclusiv în gestionarea conflictului cu Iranul. Guy Lurie, cercetător la Institutul pentru Democrație din Israel, a subliniat că, deși are aceleași puteri formale ca un guvern obișnuit, un guvern interimar are o „datorie de reținere”.
Netanyahu a solicitat formarea unui „guvern național puternic de dreapta”, punând accent pe succesele militare și pe posibilitatea unei acțiuni comune împotriva Iranului alături de Donald Trump. Liderul american a susținut că Netanyahu s-a descurcat „foarte bine” și a îndemnat alegătorii să îl mențină la putere pentru a „termina treaba”. Pe de altă parte, Gadi Eisenkot a avertizat că premierul ar putea utiliza securitatea în scopuri politice, îndemnând instituțiile să rămână ferme.
Instabilitatea politică a generat reacții imediate pe piețele financiare, afectând stabilitatea economică a țării. Shekelul s-a depreciat cu aproximativ 1,6%, ajungând la 3,10 față de dolarul american, în timp ce principalii indici bursieri de referință din Tel Aviv au înregistrat scăderi de peste 3%. Această volatilitate reflectă incertitudinea creată de perspectiva unui guvern fără o majoritate parlamentară clară și de tensiunile geopolitice continue din regiune.
Aceste alegeri reprezintă primele din Israel de la atacurile din 7 octombrie 2023, eveniment care a declanșat conflicte extinse în Gaza, Liban și Iran. Conflictul din Gaza a dus la pierderi masive, autoritățile sanitare din Gaza raportând 74.000 de palestinieni uciși. Pe plan juridic, Netanyahu se confruntă cu acuzații de corupție și este urmărit de Curtea Penală Internațională de la Haga pentru acuzații de crime de război, pe care le respinge categoric.
