Vladislav Pozdniakov, fondatorul mișcării ruse Statul Masculin, a respins vineri orice implicare a grupării în seria de amenințări false cu bombă care au afectat recent traficul aerian din diverse țări europene. Această declarație vine după ce anumite aeroporturi vizate de alerte, inclusiv cele din Birmingham, Roma și Sofia, au primit mesaje semnate de persoane care pretind că fac parte din această organizație. Fondatorul a folosit platforma Telegram pentru a clarifica poziția sa oficială în urma acestor incidente.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua socială, Pozdniakov a susținut că mișcarea nu mai există în forma sa originală din anul 2021. Acesta a menționat că interdicția impusă de autoritățile de la Moscova în acel an a marcat sfârșitul activității grupării. Conform declarațiilor sale, persoanele care organizează în prezent provocări pe teritoriul statelor Uniunii Europene folosind numele Statul Masculin nu reprezintă organizația, ci acționează pur și simplu în interesul propriu.
Pozdniakov a subliniat că acești organizatori utilizează un simbol care nu le aparține pentru a genera instabilitate. „Cei care organizează astăzi provocări pe teritoriul țărilor Uniunii Europene (în numele acestei mișcări) acționează în propriul lor interes, folosind pur și simplu un steag care nu este al lor”, a transmis fondatorul. Această negare vine în contextul în care amenințările au provocat întârzieri semnificative și au necesitat, în anumite situații, intervenția avioanelor de vânătoare pentru a escorta aeronavele civile.
Mișcarea Statul Masculin a fost înființată în 2016 de către Vladislav Pozdniakov, care este blogger și instructor sportiv. Inițial, gruparea a funcționat ca o comunitate pe rețeaua socială rusă VK, dezvoltând ulterior un caracter semipolitic prin promovarea unei ideologii ce combina naționalismul cu misoginismul. Deși a fost declarată extremistă și interzisă în Rusia în 2021, comunitatea a continuat să fie activă în mediul online, reorientându-se ulterior către susținerea ofensivei militare ruse în Ucraina.
Incidentele de pe teritoriul european au apărut într-un moment de intensificare a atacurilor hibride, acțiuni care sunt atribuite de către autorități sau cercetători unor entități precum Rusia sau Iranul. Aceste tipuri de provocări vizează destabilizarea infrastructurii critice și perturbarea fluxurilor de transport. Fenomenul de atacuri hibride reprezintă o provocare constantă pentru securitatea regională, utilizând metode care nu implică neapărat forța militară directă, ci exploatează vulnerabilitățile psihologice și logistice ale statelor.
Aceste amenințări false cu bombă au afectat direct operațiunile aeroportuare din Europa, forțând autoritățile de securitate să monitorizeze constant fluxurile de pasageri și să aplice protocoale stricte de alertă. Gestionarea acestor crize necesită o coordonare rapidă între serviciile de urgență și controlul traficului aerian pentru a minimiza impactul asupra mobilității internaționale și pentru a preveni panicarea publicului în zonele vulnerabile.
