Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, au emis o evaluare în care constată că Israelul a aplicat doar parțial înțelegerea convenită în iulie 2025. Acordul viza extinderea accesului ajutoarelor în Gaza, însă raportul arată că, deși negocierile au contribuit la atenuarea blocadei, angajamentele privind operațiunile umanitare nu au fost respectate în întregime de către interlocutorii israelieni.
Înțelegerea negociată acoperea un spectru larg de necesități logistice și operaționale, de la numărul de camioane și trecerea frontierei, până la furnizarea de combustibil, asigurarea securității și accesul personalului. Deși raportul recunoaște un rezultat parțial, acesta nu oferă un bilanț cantitativ precis privind îndeplinirea fiecărui angajament individual. Evaluarea nu precizează exact care dintre punctele acordate au rămas neîndeplinite sau în ce proporție au fost afectate livrările de ajutoare.
Procesul diplomatic a fost coordonat de reprezentantul special al UE pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu, Christophe Bigot, împreună cu serviciile europene responsabile de ajutor umanitar. Consultările directe cu oficialii israelieni au depășit 25 de ore, având ca scop obținerea unor condiții concrete de acces pentru organizațiile de asistență. Christophe Bigot a lucrat în colaborare cu Serviciul European de Acțiune Externă și cu Direcția Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene, DG ECHO.
Un obstacol major identificat în raport vizează restricțiile asupra bunurilor cu dublă utilizare, care au afectat direct reconstrucția și serviciile esențiale. Christophe Bigot a solicitat reprezentanților militari israelieni reducerea acestor limitări, deoarece acestea împiedică livrarea ajutoarelor și refacerea condițiilor de viață. În paralel, UE a avertizat că noul cadru de înregistrare a organizațiilor neguvernamentale internaționale introdus de Israel în 2025 risca să afecteze grav activitatea umanitară atât în Gaza, cât și în Cisiordania.
Negocierea a fost lansată de Kaja Kallas după reuniunea miniștrilor de externe UE din iunie 2025, cu verificări ale angajamentelor la fiecare două săptămâni. Obiectivele includ refacerea rețelelor de apă, electricitate și canalizare, precum și repararea spitalelor și a brutăriilor. Deși au existat îmbunătățiri, precum deschiderea unor puncte de acces sau repararea liniilor electrice, accesul la echipamentele necesare pentru îndepărtarea molozului și redeschiderea drumurilor rămâne o problemă critică pentru operațiunile de pe teren.
Evaluările recente ale organismelor internaționale subliniază dificultățile logistice persistente în regiune. Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare, OCHA, a semnalat în septembrie 2026 faptul că lipsa utilajelor, a pieselor de schimb și a combustibilului limitează capacitatea de salvare a persoanelor și de reparare a clădirilor avariate. Această situație evidențiază necesitatea unor aprobări israeliene pentru intrarea materialelor esențiale necesare operațiunilor de reconstrucție.
