Eurodeputați din diverse grupuri politice au solicitat Comisiei Europene, joi, 5 noiembrie 2026, să prezinte o propunere pentru interzicerea comerțului cu produse provenite din coloniile israeliene. Această cerere a fost formulată în cadrul Comisiei pentru comerț internațional a Parlamentului European, însă executivul european susține că o astfel de măsură ar trebui fundamentată pe politica externă și de securitate comună. Discuțiile evidențiază o divergență majoră privind instrumentele juridice și procedurile de vot necesare pentru implementare.
Comisia Europeană argumentează că o interdicție ar avea o natură politică, ceea ce impune adoptarea unei decizii în Consiliu prin unanimitate, în cadrul politicii externe și de securitate comune. Directorul din DG TRADE, Léon Delvaux, a explicat că documentul cu opțiuni discutat de miniștri în iulie 2026 nu constituie o propunere legislativă și că nicio variantă nu a obținut sprijinul necesar, nici măcar prin majoritate calificată. Această poziție juridică este contestată de eurodeputați, care preferă utilizarea instrumentelor de politică comercială.
Președintele INTA, Bernd Lange, din grupul S&D, a criticat utilizarea lipsei unei majorități în Consiliu ca argument pentru neprezentarea unei propuneri, susținând că sprijinul statelor se construiește în timpul negocierilor. Eurodeputatul Barry Andrews, din Renew Europe, a cerut utilizarea instrumentelor comerciale, respingând ideea că dezacordul guvernelor ar trebui să blocheze inițiativa. În același timp, Catarina Vieira, din grupul Verzilor/ALE, a solicitat o interdicție care să includă și serviciile sau investițiile, pentru a opri relațiile economice ce susțin coloniile.
Pe partea vamală, Comisia analizează introducerea unei mențiuni explicite privind originea din colonii în declarațiile vamale pentru a permite colectarea unor statistici separate. Directorul pentru vămi din DG TAXUD, Matthias Petschke, a menționat că, deși originea permite deja refuzarea tarifelor preferențiale, informația nu alimentează în prezent statistici distincte. Comisia pregătește până la sfârșitul anului o listă actualizată a localităților neeligibile și un instrument de căutare pentru importatori, pentru a facilita identificarea produselor în cazul unei eventuale interdicții.
Disputa include și interpretarea avizului consultativ al Curții Internaționale de Justiție din 19 iulie 2024, care recomandă statelor să prevină relațiile comerciale ce contribuie la menținerea situației ilegale din teritoriul palestinian ocupat. Eurodeputații favorabili interdicției au invocat această obligație, în timp ce Delvaux a susținut că politica UE respectă deja avizul prin diferențierea dintre teritorii și neacordarea de asistență. Sebastian Kruis, din grupul Patrioți pentru Europa, s-a opus restricțiilor, invocând riscurile pentru companii și angajații palestinieni.
În prezent, Uniunea Europeană exclude deja produsele din colonii de la beneficierea tarifelor preferențiale prevăzute în Acordul de asociere cu Israelul, însă acest lucru nu reprezintă o interdicție generală de import. Această măsură actuală se concentrează pe verificarea eligibilității prin codul poștal al locului de producție, fără a bloca complet fluxurile comerciale. Procesul de identificare a originii rămâne un element critic pentru autoritățile vamare, indiferent dacă se va opta ulterior pentru o interdicție totală sau pentru restricții tarifare.
