În Israel, disputa privind modul în care va fi investigat atacul din 7 octombrie 2023 a devenit un punct central de conflict politic. În timp ce Benjamin Netanyahu solicită alegătorilor să îl judece pe baza rezultatelor militare obținute împotriva Hamas, Hezbollah și Iran, adversarii săi insistă pe necesitatea unei anchete privind responsabilitatea pentru eșecul securitar. Majoritatea populației israeliene pare să susțină această cerere de transparență, conform datelor recente.
Un sondaj realizat de Israel Democracy Institute între 5 și 8 octombrie 2026 indică faptul că 71% dintre respondenții evrei și 52% dintre cei arabi doresc înființarea unei comisii de stat de anchetă. Benjamin Netanyahu este singurul lider politic sau militar de vârf aflat în funcție la 7 octombrie care refuză susținerea unei astfel de comisii. Acesta propune în schimb o comisie națională cu membri numiți de guvern și de opoziție, o structură care ar fi sub controlul politic direct.
Proiectul de lege susținut de Likud prevede o comisie formată din șase membri aleși de Knesset și interzice orice altă formă de investigație asupra evenimentelor din 7 octombrie. Procurorul general Gali Baharav-Miara a criticat această inițiativă, menționând că proiectul are defecte grave care ar putea împiedica stabilirea reală a faptelor. Deși proiectul a trecut de prima lectură pe 6 iulie 2026 cu 59 de voturi ale coaliției, opoziția a boicotat votul respectiv.
Investigațiile de presă au scos la iveală detalii care ar putea fi obiectul unei comisii, precum politica de menținere a liniștii în Gaza prin fonduri trimise de Qatar. Un document al Shin Bet arată că această strategie a fost continuată în ciuda avertismentelor, întărind capacitățile Hamas. De asemenea, se discută despre faptul că armata și serviciile de informații cunoșteau planul de atac, numit „Zidul Ierihonului”, cu peste un an înainte de eveniment.
Pe lângă problema anchetei, campania electorală este marcată de tensiuni privind recrutarea tinerilor ultraortodoxi. Sondajele arată că 72% dintre respondenții evrei vor o lege pentru recrutarea egală a acestora, o măsură susținută masiv și de către alegătorii de la dreapta. Această problemă a provocat deja rupturi în coaliția de guvernare, partidele ultraortodoxe ieșind din guvern în timpul războiului din cauza disputelor legate de serviciul militar obligatoriu.
Contextul securitar regional rămâne instabil, după ce Statele Unite și Israel au atacat Iranul pe 28 februarie 2026. Acest conflict a urmat unui război de 12 zile desfășurat în iunie 2025, care s-a încheiat printr-un memorandum semnat între SUA și Iran. Israelul nu a făcut parte de acest acord, care nu garantează închiderea programului nuclear iranian, lăsând securitatea statului într-o poziție de vulnerabilitate în ochii multor cetățeni.
