Parlamentul European a decis acordarea Premiului Saharov pentru libertatea de gândire către Curtea Penală Internațională (CPI), conform anunțului făcut joi de președinta Roberta Metsola. Această decizie strategică a fost comunicată în plenul de la Strasbourg, primind aplauze și ovații din partea europarlamentarilor. Distincția vine într-un moment de criză diplomatică, deoarece instituția de la Haga se confruntă cu presiuni politice și sancțiuni din partea administrației conduse de Donald Trump.
Roberta Metsola a subliniat că Uniunea Europeană susține respectarea multilateralismului și a instituțiilor internaționale prin acest gest. Premiul recunoaște efortul depus de Curtea Penală Internațională pentru a asigura aplicarea dreptului și a justiției la nivel global. Judecătoarea Tomoko Akane, care ocupă funcția de președinte al CPI, a menționat că instituția traversează o perioadă marcată de provocări fără precedent, mulțumind în același timp Parlamentului European pentru acest sprijin.
Susținerea europeană vine în plină dispută cu Statele Unite, care au impus sancțiuni menite să paralizeze funcționarea zilnică a Curții. Tensiunile au crescut după ce Washingtonul a reacționat la decizia instanței de a emite un mandat de arestare împotriva premierului israelian, Benjamin Netanyahu, pentru crime de război și crime împotriva umanității în Gaza. Donald Trump a criticat dur aceste procese, în timp ce secretarul său de stat, Marco Rubio, a promis demontarea instituției de la Haga.
În cadrul dezbaterilor din Parlamentul European, stânga și centrul politic au susținut candidatura CPI, în timp ce o parte a dreptei a propus recompensa pentru opozantul tanzanian Tundu Lissu. Chloé Ridel, din grupul Socialiștilor și Democraților (S&D), a interpretat gestul ca pe un mesaj de rezistență, iar Iratxe Garcia Perez a salutat decizia ca pe o victorie pentru justiția internațională. Curtea Penală Internațională are sediul în Țările de Jos și judecă atrocități grave, precum genocidul.
În procesul de selecție pentru Premiul Saharov au fost menționați și alți finaliști, precum surorile Taraneh și Romina Rahimi, care au fost încarcerate în Iran. De asemenea, Tundu Lissu, lider al partidului Chadema din Tanzania, a fost în cursă, fiind un activist care riscă pedeapsa cu moartea. Anul trecut, premiul a fost decernat jurnaliștilor Andrzej Poczobut și Mzia Amaghlobeli, care au fost victime ale regimurilor din Belarus și Georgia.
Curtea Penală Internațională funcționează pe baza unui statut care permite judecarea persoanelor acuzate de crime de război și crime împotriva umanității în cadrul a 125 de state membre. Instituția reprezintă un pilon al ordinii juridice internaționale, însă autoritatea sa este în prezent contestată de puteri care consideră tribunalul de la Haga ca fiind un organ în afara legii.
