Comisia Europeană a declarat oficial că proiectul Nord Stream nu va fi repus în funcțiune pentru transportul gazului rusesc în Europa chiar și după încheierea conflictului din Ucraina. Această poziție vine ca un răspuns direct la o inițiativă comună a SUA și Rusiei care vizează relansarea acestui gazoduct submarin controversat. Bruxelles menține o linie dură, subliniind că securitatea energetică a continentului nu mai poate depinde de resursele Moscovei.
Gazoductul, care are o lungime de peste 1.200 de kilometri și leagă Germania de Rusia, se află în prezent sub sancțiuni ale Uniunii Europene. În timp ce Nord Stream 1 este inoperabil din cauza exploziei survenite la mijlocul anului 2022, Nord Stream 2 nu a reușit niciodată să obțină certificarea necesară din partea guvernului german. Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat că costurile ascunse ale dependenței de Rusia au fost transformate în arme împotriva europenilor.
Strategia de diversificare a aprovizionării este susținută de declarațiile președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, care a menționat că sancțiunile împotriva sectorului energetic rus vor rămâne active până când Rusia va pune capăt războiului. Această abordare este susținută și de legislația deja aprobată de statele membre, care impune eliminarea treptată a tuturor importurilor de gaze rusești. Planul prevede ca ultimele livrări să fie finalizate până la sfârșitul anului 2027.
Calendarul de eliminare a contractelor este strict și vizează mai multe tipuri de furnizări. Contractele pe termen scurt pentru GNL au fost deja eliminate treptat, iar cele pe termen lung pentru GNL vor înceta până în ianuarie 2027. Etapa finală vizează gazele transportate prin conducte, precum cele asociate cu Nord Stream, care trebuie eliminate treptat până în septembrie 2027. Anna-Kaisa Itkonen a precizat că această legislație nu depinde de evenimente geopolitice.
În prezent, există discuții între Washington și Moscova privind reluarea exporturilor, inclusiv prin Nord Stream, cu implicarea unui investitor american. Această strategie ar putea include și acorduri privind activele Lukoil sau tehnologia nucleară, fiind văzută de unii ca un beneficiu economic pentru a încuraja negocierile de pace. Totuși, europenii consideră această abordare greșită, deoarece ignoră obiectivele teritoriale ale lui Putin, care rămân motivele principale ale invaziei.
Dependența europeană de gazul rusesc transportat prin conducte a suferit o scădere masivă în ultimii ani. În anul 2021, ponderea acestui tip de energie era de aproximativ 40%, însă strategia de diversificare a Uniunii Europene vizează reducerea acesteia la aproximativ 6% până în anul 2025. Această tranziție energetică a implicat utilizarea masivă a GNL-ului american, care este considerat o variantă mai costisitoare pentru piețele europene.
