Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri, 21 octombrie, în cadrul Parlamentului European de la Strasbourg, o nouă direcție privind raportarea datelor de către întreprinderi. Obiectivul principal vizează implementarea principiului „only once”, prin care companiile ar trebui să transmită informațiile o singură dată, urmând ca administrațiile să le reutilizeze eficient. Pentru a facilita acest proces de procesare a datelor, Ursula von der Leyen a indicat inteligența artificială drept un instrument esențial de utilizare a informațiilor deja colectate.
Această strategie de simplificare urmărește reducerea sarcinilor administrative cu cel puțin 25% pentru întreprinderile în general și cu 35% pentru IMM-uri. Dacă aceste măsuri și cele 12 pachete omnibus vor fi convenite, economiile estimate pot depăși 22 de miliarde de euro anual. Ursula von der Leyen a precizat că această cifră nu reprezintă economii deja realizate integral și nici nu este rezultatul exclusiv al utilizării inteligenței artificiale, ci un beneficiu agregat al întregului set de măsuri de simplificare.
În cadrul intervenției sale, președinta Comisiei a reluat pledoaria pentru pactul împotriva „gold-plating”, propus inițial în septembrie. Acest pact vizează combaterea birocrației inutile prin reducerea cerințelor naționale care adaugă sarcini suplimentare normelor europene deja existente. Ursula von der Leyen a subliniat că o regulă națională mai strictă nu este întotdeauna interzisă de dreptul european, însă scopul este evitarea fragmentării și a complicărilor inutile atunci când regulile UE sunt transpuse în statele membre.
Deși principiul furnizării unice a informațiilor nu este o noutate totală, abordarea actuală urmărește o aplicare mult mai largă decât sistemul tehnic OOTS. Sistemul OOTS este conceput deja pentru schimbul transfrontalier de documente între administrații, la cererea utilizatorilor și în condiții legale specifice. Noua inițiativă de la Comisia Europeană nu stabilește însă un calendar general de aplicare și nu modifică automat obligațiile de raportare actuale, lăsând procedurile concrete și aplicarea efectivă sub rezerva unor decizii ulterioare.
Pentru companiile care operează în România, impactul va depinde de capacitatea autorităților de a schimba datele în siguranță și de noile reguli care vor fi adoptate. Beneficiul urmărit pentru firme este reducerea timpului petrecut cu retransmiterea informațiilor, fără a elimina obligația de a furniza date corecte. Totuși, utilizarea inteligenței artificiale nu oferă instituțiilor acces nelimitat la date și nu elimină necesitatea respectării normelor privind protecția datelor, confidențialitatea și securitatea schimburilor de informații.
Implementarea unor astfel de mecanisme de digitalizare și simplificare administrativă face parte dintr-un context mai larg de gestionare a resurselor și a procedurilor în cadrul Uniunii Europene. În perioada recentă, deciziile Comisiei Europene au fost relevante și pentru alte fluxuri financiare majore, precum acordul oferit Germaniei pentru primirea ultimei tranșe de 6 miliarde de euro din fondul de redresare post-COVID, care face parte din finanțarea totală de peste 30 de miliarde de euro.
