Comisia Europeană a anunțat joi că amână cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare. Decizia, raportată de agenția AFP, are scopul de a preveni duplicarea normelor naționale cu reglementările europene care se află în prezent în proces de discuție. Această măsură de amânare vizează menținerea unei coerențe legislative în cadrul întregului bloc european.
Decizia a fost luată în urma notificării primite de la Bruxelles din partea Austriei, care și-a exprimat intenția de a interzice accesul minorilor la platformele de socializare. Deoarece alte state membre iau în considerare și ele adoptarea unor astfel de legi, Comisia Europeană dorește să oprească proliferarea unor reglementări disparate. Obiectivul central este evitarea unei situații în care legislația variază semnificativ de la un stat la altul.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei a subliniat că toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online, promovând o abordare armonizată la nivel continental. Thomas Regnier a explicat faptul că fragmentarea pieței unice ar duce la grupuri de vârstă diferite și legi diferite în statele membre, ceea ce ar face reglementările imposibil de aplicat. Proiectul de lege privind protecția copiilor online, numit „Legea copiilor”, necesită încă aprobarea Parlamentului European și a celor 27 de state membre.
Presiunea politică pentru protejarea minorilor crește constant din cauza riscurilor online, precum dependența de ecrane, hărțuirea sexuală, tulburările de alimentație sau lipsa somnului. În Franța, o lege care interzicea rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani a fost anulată de Consiliul Constituțional pentru că încălca libertatea de exprimare. Emmanuel Macron a promis o nouă lege robustă până în primăvara anului 2027, însă nu este clar dacă aceasta va fi afectată de noul amânare.
Situația este complexă deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și înainte de prezentarea „Legii copiilor”. În acest context, se urmărește ca noile reglementări să fie juridic solide pentru a nu fi invalidate de instanțele naționale. Procesul de adoptare a normelor comune rămâne un punct critic pentru echilibrul dintre siguranța digitală a minorilor și respectarea libertăților fundamentale în cadrul Uniunii Europene.
Reglementările europene privind siguranța digitală vin într-un moment în care statele membre caută soluții pentru protejarea adolescenților împotriva pericolelor din mediul virtual. Această mișcare a Comisiei Europene reflectă necesitatea de a crea un cadru juridic unitar, evitând astfel un peisaj legislativ fragmentat care ar putea complica funcționarea platformelor digitale și ar putea crea disparități de protecție între cetățenii europeni.
