Secțiunile bulgare ale Coridorului Vertical de Gaze au fost finalizate înainte de termenul stabilit, în ciuda unor dificultăți logistice și tehnice majore. Anunțul a fost făcut de ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, în cadrul celei de-a șaptea ediții a Forumului Economic de la Sofia. Proiectul este considerat un exemplu de cooperare regională, implicând și Macedonia de Nord precum și Serbia, pentru a asigura rute alternative de aprovizionare în Europa de Est și Sud-Est.
Implementarea proiectului a presupus soluții inginerești complexe, inclusiv peste 12 foraje de mare adâncime realizate cu echipamente specializate din Oklahoma. Kalin Peshov, președintele Consiliului de Administrație al Glavbolgarstroy Holding, a explicat că proiectul a fost afectat de perturbările lanțurilor de aprovizionare cauzate de conflictele geopolitice. De asemenea, problemele de transport prin Canalul Suez ar fi putut întârzia livrările cu două luni dacă navele ar fi fost redirecționate prin Capul Bunei Speranțe.
Capacitatea de transport prin această infrastructură va suferi creșteri semnificative în perioada următoare. Directorul executiv al Bulgartransgaz, Kiril Ravnachki, a indicat faptul că proiectele permit o creștere de 40% a capacității de transport din Grecia către Bulgaria. Mai mult, până la sfârșitul anului 2026, se estimează că capacitatea de transport în direcția România va crește cu 90%, consolidând astfel conectivitatea energetică regională.
După finalizarea infrastructurii de gaze, accentul se mută pe sectorul nuclear, vizând unitățile 7 și 8 ale CNE Kozlodui. Glavbolgarstroy lucrează, în paralel, la dezvoltarea de reactoare modulare mici (SMR), utilizând tehnologia GE Hitachi. Kalin Peshov a subliniat că aceste reactoare nu concurează cu unitățile nucleare mari, ci oferă oportunități de finanțare diferite, datorită unei scări mai mici a investițiilor, ceea ce permite implicarea unui număr mai mare de companii.
Pentru a susține aceste proiecte de amploare, Iva Petrova a evidențiat necesitatea parteneriatelor public-private. Investițiile în infrastructura critică nu pot fi acoperite exclusiv din fonduri publice, fiind necesar un dialog constant între stat și mediul de afaceri. Experți internaționali, precum Sabrina Schulz de la Inițiativa Europeană pentru Securitate Energetică, au recomandat utilizarea unor mecanisme financiare și a garanțiilor publice pentru a reduce riscurile pentru investitorii privați.
Dezvoltarea infrastructurii energetice regionale este un element central în strategia de securitate a Europei, având ca scop reducerea dependențelor de furnizori externi. Proiectele de tip coridor de gaze și tranziția către tehnologii nucleare moderne, precum SMR, sunt esențiale pentru stabilitatea prețurilor și competitivitatea consumatorilor din regiunea Balcanilor și a Europei de Est.
