Israelul traversează o perioadă de incertitudine politică după scrutinul legislativ, în condițiile în care nici blocul condus de Benjamin Netanyahu, nici alianța de opoziție formată în jurul fostului general Gadi Eisenkot nu au reușit să obțină majoritatea necesară în Knesset. Rezultatele parțiale arată că ambele tabere sunt sub pragul de 61 de mandate, ceea ce face ca negocierile pentru formarea unei coaliții să fie inevitabile. Situația este complicată de votul arabilor, care a răsturnat calculele politice inițiale.
Partidele arabe israeliene au obținut un rezultat record, fiind creditate cu între 16 și 19 mandate, o poziție consolidată semnificativ față de perioadele trecute. Această evoluție a fost susținută de o participare masivă a comunităților arabe la vot, care a ajuns la aproape 78%, cea mai înaltă rată de la anul 1999. Această prezență record a influențat decisiv scrutinul, lăsându-i pe liderii evreieni în fața unor alegeri dificile privind formarea unui guvern majoritar.
Opoziția condusă de Gadi Eisenkot se află în fața unei decizii strategice: fie poate încheia un pact cu partidele arabe israeliene, fie îi poate oferi lui Benjamin Netanyahu o soluție de salvare prin organizarea unor noi alegeri sau formarea unui guvern de unitate. Un astfel de pact cu forțele arabe este considerat controversat, deoarece aceste partide militează pentru un „stat al tuturor cetățenilor” și critică politicile militare ale Israelului. O alianță de acest tip ar putea fi percepută ca o amenințare la adresa caracterului de stat evreu.
Benjamin Netanyahu a reacționat la succesul partidelor arabe, susținând pe rețeaua X că acestea „au furat alegerile”, deși nu a prezentat dovezi concrete pentru această afirmație. El a susținut că partidul său, Likud, a trimis sute de mărturii și probe către Comisia Electorală Centrală. Liderii opoziției de centru-stânga au respins aceste acuzații, cerând recunoașterea votului exprimat de cetățenii arabi. Yair Golan, partener al lui Eisenkot, a declarat că ignorarea acestor voturi îi face un serviciu lui Netanyahu.
Procesul de centralizare a voturilor este încă în desfășurare, restând de numărat aproximativ 14% din electorat, inclusiv voturile militarilor aflați în misiune. După finalizarea numărătorii, președintele Israelului, Isaac Herzog, va desemna un lider politic care va avea la dispoziție șase săptămâni pentru a încerca formarea unui guvern. Dacă această primă încercare va eșua, mandatul va trece la rivalul desemnat. În acest interval, atât Netanyahu, cât și Eisenkot vor încerca să atragă dezertori din taberele adverse.
Această criză politică apare într-un moment de vulnerabilitate pentru Israel, țara fiind sub presiunea continuă a războiului din Gaza și a tensiunilor regionale. Benjamin Netanyahu ocupă funcția de prim-ministru de 19 ani din ultimii 30 de ani, fiind cel mai longeviv lider din istoria țării. Instabilitatea de la nivelul Knesset poate afecta capacitatea de decizie a statului în contextul conflictelor active din regiune.
