Amnesty International a publicat un raport extins, de peste 1.000 de pagini, prin care acuză autoritățile iraniene de comiterea de crime împotriva umanității. Documentul marchează patru ani de la apariția mișcării „Femei, Viață, Libertate”, evidențiind modul în care regimul a reprimat protestele care au avut loc în 2022. Organizația subliniază că modelul de represiune a fost utilizat și în timpul manifestațiilor recente, ce au început la sfârșitul anului 2025 și s-au încheiat în ianuarie 2026.
Raportul indică responsabilitatea a 87 de oficiali iranieni pentru evenimentele din 2022, identificând cel puțin 377 de victime. Printre persoanele vizate se numără fostul lider suprem Ali Khamenei și mai mulți oficiali de rang înalt din cadrul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Printre aceștia figurează Ahmad Vahidi, fost ministru de interne în 2022 și actual șef al IRGC, alături de oficiali care au fost uciși în atacurile aeriene americano-iseliene de la sfârșitul lunii februarie.
Protestele care au declanșat această criză au început în septembrie 2022, după moartea în arest a tinerei kurde Mahsa Amini, reținută pentru încălcarea codului vestimentar. Mișcarea „Femei, Viață, Libertate” a reprezentat o serie amplă de manifestații într-un regim teocratic de la Revoluția Islamică din 1979. Ulterior, la sfârșitul lunii decembrie, au apărut noi manifestații cauzate de creșterea costului vieții, care au culminat în perioada de 8 și 9 ianuarie.
Autoritățile iraniene ar fi utilizat forțe de securitate dotate cu arme de foc de tip militar și arme cu alice pentru a controla mulțimile. Această acțiune ar fi facilitat uciderea ilegală a sute de protestatari și trecători, inclusiv a zeci de copii. Amnesty International a identificat 377 de victime, dintre care 56 sunt copii, însă avertizează că numărul total este probabil mult mai mare. Documentul menționează și practici precum disparițiile forțate, tortura, violurile și persecuția asupra rudelor îndoliate.
Agnes Callamard, secretar general al Amnesty International, a declarat că probele colectate demonstrează că autoritățile au comis crime împotriva umanității pentru a înăbuși revolta din 2022. Organizația solicită instituirea unui mecanism internațional de justiție penală de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite pentru a trage la răspundere Teheranul. Scopul este de a asigura o răspundere juridică pentru actele de violență și abuzurile documentate în raportul de peste 1.000 de pagini.
Contextul geopolitic al Iranului este marcat de un regim teocratic stabilit de la Revoluția Islamică din 1979. Această structură de putere controlează aspecte cruciale ale statului, inclusiv componenta militară reprezentată de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Instabilitatea socială și reacțiile dure ale forțelor de securitate rămân elemente constante în gestionarea protestelor interne în această regiune, afectând direct stabilitatea politică și securitatea regională.
