Cetățenii bulgari au început duminică procesul de votare pentru alegerea noului președinte al țării, într-un context geopolitic marcat de o creștere a preocupărilor privind securitatea regională. Tensiunile au fost alimentate de o serie de atacuri cu drone asupra unor nave comerciale care au avut loc în apropierea coastelor bulgare, în zona Mării Negre. Secțiile de votare au deschis porțile la ora 07:00 și vor rămâne funcționale până la ora 20:00.
Iliana Iotova, actuala președintă care susține dialogul cu Moscova și se opune furnizării de ajutor militar Ucrainei, conduce în intențiile de vot. Conform datelor din patru sondaje publicate începând de miercuri, aceasta se situează între 41,1% și 47,3%, în timp ce principalul său adversar, Andrey Giurov, în vârstă de 50 de ani, obține între 27,8% și 30,6%. Giurov, fost prim-ministru interimar susținut de opoziția pro-occidentală, își propune să fie un aliat de încredere în cadrul NATO.
Pe locul al treilea în competiția electorală se află Kostadin Kostadinov, liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus Vazrazhdane, cu un scor cuprins între 10,2% și 12,8%. Scrutinul este unul complex, având în vedere că în acest prim tur candidează în total 27 de perechi pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte. Aproape jumătate dintre aceste candideri sunt în mod deschis favorabile Kremlinului, reflectând profonda polarizare a societății bulgare.
Campania Ilianei Iotova s-a concentrat pe ideea de „președintă a păcii”, promovând necesitatea unor negocieri între Moscova și Kiev. Deși nu pune sub semnul întrebării apartenența Bulgariei la UE și la NATO, ea critică continuarea ajutorului militar către Ucraina, propunând în locul unei „Coaliții a bunăvoinței” o „Coaliție pentru pace”. Dacă va câștiga, Iotova va deveni prima femeie aleasă prin vot universal în această funcție în țara care are 6,4 milioane de locuitori.
Analiza politică indică faptul că acest scrutin pune în opoziție două viziuni strategice diferite pentru viitorul Bulgariei. Parvan Simeonov, politolog, descrie disputa ca fiind una între o abordare conservatoare, populară și orientată spre Est, și una occidentală, liberală și elitistă. Această fractură reflectă diviziunea internă a Bulgariei în ceea ce privește relațiile cu Rusia, în ciuda faptului că țara menține legături oficiale cu structurile de securitate occidentale.
Bulgaria traversează o perioadă de instabilitate politică și de reconfigurare a priorităților de securitate, având în vedere poziția sa geografică la marginea Mării Negre. Diviziunile interne privind sprijinul pentru Ucraina și relația cu Rusia sunt elemente centrale în dezbaterea publică, influențând direct direcția de politică externă pe care o poate adopta noul președinte în cadrul organizațiilor internaționale de securitate.
