Cetățenii bulgari au început duminică votul pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale, într-o competiție marcată de o diferență minimă între candidați. Secțiile de votare au fost deschise de la ora 07:00, local, și vor rămâne funcționale până la ora 20:00. Această etapă a scrutinului pune în opoziție două perspective fundamentale asupra modului în care Bulgaria trebuie să gestioneze relația cu Rusia și conflictul din Ucraina, pe fondul tensiunilor crescute din regiunea Mării Negre.
Actuala președintă Iliana Iotova, care se definește drept o „președintă a păcii”, a ocupat primul loc în primul tur de vot cu un procent de 35%. Totuși, acest rezultat a surprins prin faptul că a fost mult sub estimările sondajelor, care îi prognozau un avantaj de până la 20 de puncte procentuale față de adversar. Andrei Giurov, fostul premier interimar și susținut de opoziția pro-occidentală, a reușit să obțină 32% din voturi în prima etapă a scrutinului.
Strategia lui Iliana Iotova se concentrează pe promovarea dialogului cu Moscova pentru a obține încetarea războiului din Ucraina. În cadrul unor dezbateri, aceasta a susținut că furnizarea de arme sofisticate către Ucraina duce doar la distrugeri și la pierderi de vieți omenești de ambele părți. Deși își menține susținerea pentru apartenența Bulgariei la NATO, abordarea sa de a prioritiza negocierile a fost criticată de adversari pentru lipsa unei poziții ferme.
Andrei Giurov a adoptat o retorică mult mai dură, solicitând ca Rusia să oprească agresiunea înainte de a putea progresa în orice proces de negociere. Acesta a criticat direct faptul că Iliana Iotova evită să numească Moscova drept sursă a amenințărilor. Tensiunile au fost alimentate de atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, incidente în care aproximativ 30 de persoane sunt date dispărute, dintre care 21 în zona coastelor bulgare.
Poziția guvernului bulgar reflectă diviziunea din țară, premierul Rumen Radev susținând, la fel ca Iliana Iotova, că un armistițiu și negocierile sunt singurele garanții pentru securitatea navelor. Deși Rumen Radev a convocat-o pe ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, acesta a refuzat să identifice oficial un vinovat pentru atacurile din Marea Neagră, invocând absența probelor directe. Această reticvență politică subliniază complexitatea poziției de securitate a statului.
Bulgaria traversează o perioadă de instabilitate în ceea ce privește securitatea maritimă, în contextul în care Marea Neagră a devenit o zonă de conflict indirect. Incidențele care vizează navele comerciale și disparițiile marinerilor au amplificat dezbaterea internă despre echilibrul dintre dialogul diplomatic cu Rusia și necesitatea de a proteja rutele de transport vitale pentru economia regională și stabilitatea securității europene.
