Serbia organizează duminică alegeri parlamentare anticipate, după ce Vucic a convocat scrutinul în luna septembrie. Procesul de vot a început la ora locală 07:00, în condițiile în care la secțiile de votare din Belgrad și Novi Sad s-au format cozi neobișnuit de lungi. Votul va dura până la ora 20:00 local, iar primele indicii despre rezultate sunt estimate pentru două ore după închiderea urnelor.
Această competiție politică vine după aproape doi ani de manifestări constante conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului. Mișcarea studențească a căpătat un sprijin masiv în urma tragediei din 2024, când 16 persoane au decedat în urma prăbușirii plafonului unei gări din orașul Novi Sad. Grupul de studenți, deschis de cardiologul Ilija Srdanovic, propune o listă de 250 de candidați, printre care se numără profesori universitari, actori și fermieri.
Liderul în exercițiu, Vucic, a demisionat din funcția de președinte pentru a candida la postul de prim-ministru. Acesta este susținut de Partidul Progresist Sârb (SNS), care apare în sondajul Ipsos cu 47% din voturi, în timp ce grupul studenților este estimat la 40%. Vucic promite investiții în sănătate, subvenții pentru cupluri tinere și creșteri salariale în sectorul public, invocând modernizarea infrastructurii de transport și a instituțiilor de învățământ.
Pe plan extern, Vucic menține un echilibru între relațiile cu China și Rusia, păstrând în același timp deschisă calea către Uniunea Europeană. Totuși, relațiile cu UE s-au deteriorat din cauza lipsei reformelor judiciare și a corupției. De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, menționând că acest eveniment contravine valorilor necesare parcursului către integrarea europeană.
Campania electorală a fost marcată de acuzații reciproce între forțele politice. Vucic susține că mișcările studențești sunt finanțate de agenți străini din Croația și Muntenegru, respingând acuzațiile de represiune. Pe de altă parte, activiștii și organizațiile pentru drepturile omului au semnalat o intensificare a represivăi. Unul dintre manifestanți, Bogdan Pavkovic, a criticat sistemul actual, descriindu-l ca fiind unul care înșală și spionează cetățenii.
Contextul politic sârb este marcat de o tensiune constantă între dorința de modernizare economică și presiunea pentru reforme democratice. În timp ce guvernarea sub Vucic a coordonat o perioadă de construcție de autostrăzi și spitale, Consiliul Europei a semnalat existența unei retorici ostile la adresa opoziției. Această situație reflectă o diviziune profundă în societatea de aproximativ 6 milioane de locuitori.
