Jared Kushner se confruntă cu acuzații privind operațiuni financiare suspecte de aproape două miliarde de dolari, efectuate prin conturi secrete din Orientul Mijlociu. Informațiile au ieșit la iveală în urma arestării unui hacker din cadrul spionajului militar rus, GRU, care a permis accesul la date sensibile. Aceste tranzacții ar fi avut loc în perioada în care acesta activa ca consilier special pentru Donald Trump, fiind responsabil de politicile privind Orientul Mijlociu.
Investigația, prezentată de jurnalistul Matthew Cole în revista Vanity Fair, indică faptul că hackerii GRU au reușit să obțină capturi de ecran de pe iPhone-ul lui Jared Kushner. Serviciul secret militar olandez, MIVD, a aflat aceste detalii în 2017, după arestarea unui hacker rus. Ulterior, în 2018, agenția olandeză a identificat o vulnerabilitate tehnică ce permitea monitorizarea activității de pe ecranul telefonului său, facilitând descoperirea unor tranzacții bancare importante.
Un cont denumit „Alpha”, deschis la First Abu Dhabi Bank, ar fi fost alimentat cu aproximativ 750 de milioane de dolari de către Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Deși Jared Kushner nu era titularul contului, acesta ar fi avut împuternicire asupra fondurilor deținute de fundația Watani Al Emarat. Sumele ar fi fost folosite pentru operațiuni diplomatice și de politică externă desfășurate în afara canalelor oficiale, implicând și transferuri către mercenari sau lideri paramilitari.
Un al doilea cont, numit „Beta”, ar fi fost deschis în Israel cu un valoare de aproximativ un miliard de dolari. Conform anchetei, emirul din Abu Dhabi, Mohamed bin Zayed, ar fi transferat bani către un cont de la banca centrală israeliană prin intermediul Azerbaidjanului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu ar fi avut cunoștință de acest aranjament, solicitând să fie informat înainte de tranzacții, în timp ce fondurile ar fi fost destinate beneficiului personal al lui Kushner.
Jared Kushner a respins categoric aceste afirmații, numindu-le „invenții scandaloase” și un amestec de fantezie și propagandă. Acesta susține că autorul nu a prezentat nicio dovadă verificabilă, precum extrase bancare sau numere de cont, pentru a susține aceste acuzații. Matthew Cole ridică însă semne de întrebare privind obligațiile de declarare a intereselor financiare și eventualele încălcări ale legislației SUA privind mita sau activitatea în beneficiul unor puteri străine.
Aceste acuzații privind tranzacții financiare secrete și influența puterilor străine se încadrează într-un context de monitorizare atentă a integrității oficialilor de rang înalt. În România, autoritățile precum DNA urmăresc frecvent cazuri de mită și corupție, cum ar fi reținerea unui inspector al Administrației Fondului pentru Mediu. Deși subiectele sunt diferite, ambele reflectă importanța transparenței financiare în gestionarea intereselor publice și a relațiilor cu entitățile externe.
