România traversează cea mai dificilă iarnă pentru sistemul energetic din ultimul deceniu, din cauza unor vulnerabilități majore de producție. Cele două reactoare de la Cernavodă, care asigură aproximativ o cincime din electricitatea țării, sunt oprite de aproape trei luni. În același timp, seceta a redus nivelul Dunăreii, afectând răcirea instalațiilor, și a diminuat capacitatea de producție a hidrocentralelor, menținând Sistemul Electroenergetic Național în stare de alertă.
Lipsa energiei nucleare și a celei hidro afectează direct prețurile de pe piața angro. Pentru energia livrată pe 28 octombrie, prețul mediu în Piața pentru Ziua Următoare de la București a ajuns la aproximativ 311 euro pe MWh, fiind cel mai ridicat dintre cele 34 de piețe europene monitorizate. În perioadele de consum ridicat, între orele 21:15 și 21:30, când producția solară este indisponibilă, prețul din România a depășit pragul de 434 de euro pe MWh.
O soluție pentru stabilizarea sistemului în orele de vârf este intrarea în funcțiune a centralei pe gaze de la Mintia, construită de grupul Mass Global. Proiectul, cu o investiție de circa 1,4 miliarde de euro, are o capacitate totală de aproximativ 1.700 MW. Operatorul de transport prevede integrarea unei capacități de 1.000 MW până la sfârșitul anului, ceea ce ar reprezenta aproape 12% din capacitatea funcțională actuală a sistemului energetic național.
Ministerul Energiei urmărește conectarea a 5.800 MW de capacități noi până la sfârșitul anului 2027, incluzând surse regenerabile și unități de bază. Ministrul Dumitru Chisăliță a asumat că centralele pe cărbune vor fi scoase din funcțiune doar după ce vor exista alternative de producție. Printre prioritățile identificate se numără investițiile în baterii, proiectele eoliene offshore din Marea Neagră și relansarea reactoarelor de la Cernavodă.
Sectorul fotovoltaic și cel al stocării au cunoscut o expansiune rapidă, cu peste 2.500 MW de capacități noi conectate în primele opt luni ale anului 2026. Totuși, eficiența acestora depinde de modernizarea rețelei de transport. În prezent, doar 41% dintre proiectele cu aviz tehnic de racordare au fost efectiv conectate într-un interval de un an și jumătate, ceea ce indică necesitatea accelerării investițiilor Transelectrica.
Evoluția prețurilor la energie rămâne strâns legată de contextul european și de fluxurile de import-export. Deși producția internă crește, prețurile de la București sunt influențate de piețele din Ungaria și Bulgaria. Dezvoltarea capacităților de stocare și a proiectelor hibride, precum cel de la Ogrezeni, este esențială pentru a reduce dependența de importurile scumpe de seară și pentru a asigura stabilitatea tarifară necesară economiei.
