Deficitul de capacități de producție și dependența crescută de importurile de energie reprezintă provocări majore pentru securitatea energetică a României. Bogdan Ivan, vicepreședinte al Camerei Deputaților și fost ministru al Energiei, a avertizat la Energy Forum organizat de DCMedia Group că țara a pierdut aproximativ 7.000 de megawați de capacități de producție în ultimii 15 ani. Această scădere a capacității de producție a afectat direct statutul energetic al țării.
Bogdan Ivan a explicat faptul că majoritatea capacităților eliminate au fost cele bazate pe cărbune și gaze naturale, însă acestea nu au fost înlocuite la o valoare echivalentă. Din cauza acestui proces de debarasare pe piața de energie electrică, România și-a pierdut statutul de exportator net de energie începând cu anul 2021. În prezent, țara este dependentă de aproximativ 30% din energia consumată, situație agravată de prețurile ridicate la importuri.
Pentru a remedia această vulnerabilitate, fostul ministru al Energiei a subliniat necesitatea continuării proiectelor pe gaze naturale și orientarea către prețuri competitive. Bogdan Ivan a pledat pentru o politică favorabilă în care gazele naturale să fie tratate ca un combustibil de tranziție. Soluția propusă pentru stabilizarea sistemului constă în creșterea producției interne, în contextul în care reactoarele de la Cernavodă nu sunt încă în funcțiune.
Daniel Apostol, directorul general al Federației Patronală a Energiei, a criticat promisiunile privind scăderea prețurilor la energie, numindu-le promisiuni mincinoase și greu de susținut. Acesta a menționat că discuțiile actuale vizează reducerea părții statului din prețul energiei sau a TVA-ului. Daniel Apostol a sugerat că statul ar putea analiza reducerea taxelor, accizelor sau tarifelor ca măsură de protecție pentru economia reală și pentru consumatorii de energie.
În ceea ce privește securitatea regională, Daniel Apostol a declarat că scopul nu este izolarea energetică, ci reducerea dependenței de surse care pot folosi energia ca instrument de șantaj geopolitic. El a subliniat că România este un actor energetic major în Europa de Sud-Est, în timp ce regiunea Mării Negre a devenit un spațiu în care energia nu mai este doar o marfă, ci o armă geopolitică. Interconectarea rămâne un obiectiv strategic esențial.
Evoluția pieței energete din România reflectă o schimbare structurală de la un sistem bazat pe exporturi la unul care necesită gestionarea importurilor. Această tranziție este marcată de scăderea capacităților de producție convențională și de nevoia de a integra noi surse de energie. Menținerea stabilității prețurilor și a securității furnizării depinde de capacitatea de a echilibra necesitățile economice cu riscurile geopolitice regionale.
