În timp ce Pentagonul își pregătește instalațiile militare pentru a funcționa cel puțin 90 de zile fără sprijin extern, infrastructura de apărare din România ridică semne de întrebare privind autonomia în situații de criză. Deși există investiții masive în piste și hangare la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Cincu, lipsesc datele publice despre rezistența acestor obiective în cazul unei întreruperi a alimentării cu energie, a apei sau a aprovizionării.
Programul FORTRESS, anunțat de secretarul american al apărării, Pete Hegseth, vizează reziliența operațională prin resurse proprii de energie, apă și comunicații. Pentagonul pune la dispoziție tehnologii precum reactoare nucleare portabile, baterii de mare capacitate și microrețele pentru a permite bazelor să se desprindă de sistemul energetic civil. Această strategie de fortăreță include și crearea unor rezerve strategice de muniție, combustibil, minerale critice și medicamente, asigurând cel puțin două filiere de producție pentru fiecare dependență considerată critică.
La nivelul bazelor românești, proiectele de modernizare sunt de amploare, dar axate pe infrastructură convențională. Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu beneficiază de o extindere evaluată la 2,5 miliarde euro, vizând o pistă de 3,5 kilometri și facilități pentru până la 10.000 de militari. La Câmpia Turzii, Baza 71 Aeriană este un nod logistic vital pentru misiunea NATO de asistență Ucrainei, cu lucrări estimate la două miliarde de dolari pentru a pregăti baza pentru avioanele F-35.
Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu joacă un rol esențial în integrarea forțelor NATO, găzduind exerciții multinaționale precum Eagle Spearhead. Totuși, importanța acestui poligon de instruire subliniază nevoia de reziliență, deoarece un centru care integrează tancuri, artilerie și drone are nevoie de un flux constant de energie și resurse. În prezent, documentele publice despre modernizarea infrastructurii de apărare nu oferă detalii tehnice privind capacitatea de funcționare a acestui centru în condiții de izolare.
Strategia MApN privind schimbările climatice și tranziția energetică, adoptată în 2023, menționează utilizarea panourilor fotovoltaice, a hidrogenului și a turbinelor eoliene. Totuși, acest document pune accent pe reducerea cu 50% a emisiilor până în 2040, abordând problema din perspectiva mediului, nu a capacității de luptă sub atac. În contrast cu abordarea americană, unde energia este o componentă directă a rezilienței militare, în România discuțiile publice se concentrează mai degrabă pe costuri și pe îndeplinirea obligațiilor europene de mediu.
Contextul securitar regional este marcat de o creștere a vulnerabilităților, evidențiată de numeroase incidente cu drone. Conform datelor MApN pentru 2026, au fost înregistrate 97 de atacuri în apropierea frontierei și 35 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian. Aceste evenimente, alături de incidentul în care un avion F-16 a doborât o dronă deasupra localității Padina, demonstrează că spațiul aerian și infrastructura de apărare sunt testate constant în condiții reale de risc.
