Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat documentul care stabilește direcțiile de dotare a forțelor armate române pentru perioada 2027-2036. Acest plan strategic, numit PIAR, redesenează prioritățile de apărare ale României într-un context de securitate regională volatil. Obiectivul principal este coordonarea pe termen lung a programelor de dotare, adaptate noilor realități de pe frontul din est.
O parte semnificativă a investițiilor se concentrează pe modernizarea forțelor aeriene și a celor terestre. România urmărește trecerea către avionul de generația a cincea F-35, păstrând în paralel exploatarea avioanelor F-16. Pe componenta terestră, planul prevede achiziția de tancuri principale de luptă, transportoare blindate Piranha 5 și vehicule tactice JLTV. De asemenea, sunt vizate sisteme de artilerie precum obuzierele de 155 mm și sistemele de rachete HIMARS.
Apărarea aeriană și combaterea amenințărilor de mici dimensiuni reprezintă un pilon central al noii strategii. România continuă programul Patriot și introduce sisteme de tip SHORAD și VSHORAD pentru protecție la distanțe scurte. Experiența conflictului din Ucraina a impus accentul pe sisteme C-UAS și C-RAM pentru interceptarea dronelor și a proiectilelor. Planul include și achiziția de drone tactice, sisteme de tip „loitering” și rachete antiaeriene portabile MANPAD.
Modernizarea se extinde și către domeniul spațial și naval, vizând un satelit militar propriu de comunicații. Forțele Navale vor intra într-un proces de dotare cu nave de patrulare, vedete rapide și sisteme de rachete antinavă precum Naval Strike Missile. În plus, se pune accent pe dezvoltarea infrastructurii digitale de comandă și control (C4ISR). Această componentă este esențială pentru integrarea senzorilor, radarelor de supraveghere și a sistemelor de informații.
Finanțarea acestor proiecte va fi susținută în parte de instrumentul european SAFE, prin care România are 22 de proiecte planificate. Din suma totală de 16,68 miliarde de euro alocată prin acest instrument, aproximativ 9,7 miliarde de euro sunt destinate Ministerului Apărării Naționale. România și aliații NATO au asumat o țintă de finanțare a care 5% din PIB pentru apărare și reziliență, cu un accent de 3,5% pe cheltuieli directe de apărare.
Contextul geopolitic actual este marcat de o intensificare a activităților militare în regiune, inclusiv de exerciții masive de rachete și drone din partea Coreei de Nord. Aceste acțiuni au demonstrat o putere distructivă uriașă, în contextul prezenței unor noi contingente de soldați în conflictele actuale. Această realitate accentuează necesitatea unei industrii naționale de apărare capabile să asigure producția de muniție și sustenabilitatea forțelor în timpul unei crize.
