Prima ședință a noului Consiliu Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocată de președintele Nicușor Dan la două zile de la învestirea noului guvern, a evidențiat o situație de securitate critică. România se confruntă cu incidente directe în zona Mării Negre, inclusiv nave lovite în propriile ape teritoriale și amenințări la adresa libertății de navigație către porturile românești. Autoritățile au subliniat riscurile majore pentru accesul și siguranța obiectivelor energetice ale țării.
În timp ce comunicatul oficial al Președinției menționează „consecințe directe ale agresiunii Federației Ruse dincolo de granițele Ucrainei”, analiștii de risc și presa internațională, precum Bloomberg sau The Guardian, atribuie explicit Rusia loviturilor din vestul Mării Negre. În ultimele două săptămâni, cel puțin șase nave comerciale au fost lovite în apropierea țărmurilor României și Bulgariei. Această neclaritate în comunicarea oficială față de sursa atacurilor creează o discrepanță între diagnosticul politic și realitatea de pe teren.
Deși membrii CSAT au evaluat și analizat situația, promitând dezvoltarea accelerată a capacităților și actualizarea planurilor, nu au fost comunicate măsuri concrete sau decizii imediate. Lipsa de detalii operaționale lasă antreprenorii care utilizează porturile românești fără informații despre protecția infrastructurii expuse. Autoritățile de la București ar trebui să comunice eficient nu doar cetățenilor, ci și partenerilor comerciali strategici, armatorilor și Rusiei, pentru a reduce nesiguranța generată de lipsa unor mecanisme de protecție clare.
La nivel european, Parlamentul de la Strasbourg a adoptat o rezoluție prin care solicită Uniunii Europene să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale în Marea Neagră. Această inițiativă menționează explicit România și Bulgaria, considerând Rusia responsabilă pentru atacurile asupra navelor civile. Totuși, succesul unei astfel de acțiuni depinde de colaborarea cu Turcia și de capacitățile militare ale statelor riverane, în condiții în care înzestrările navale ale României și Bulgariei sunt considerate precare.
Securitatea națională este agravată de conflicte politice interne legate de programul de înzestrare a armatei SAFE. Curtea Constituțională a constatat un conflict de natură constituțională după sesizarea lui Sorin Grindeanu privind ordonanța guvernului Ilie Bolojan. În joc sunt nouă miliarde de euro destinate proiectelor de apărare, sume pe care România riscă să le piardă din cauza disputelor privind dreptul Parlamentului de a continua procedurile legislative în acest domeniu.
Contextul actual al securității naționale este marcat de o instabilitate instituțională ce coincide cu presiunea geopolitică de la flancul estic al NATO. În timp ce președintele Nicușor Dan susține existența unui consens de nezdruncinat pe temele de apărare, disputele privind gestionarea fondurilor pentru înzestrări militare pun sub semnul întrebării capacitatea statului de a răspunde eficient la amenințările din Marea Neagră.
