Comandamentul Forțelor de Operațiuni Speciale (KSK) din cadrul Bundeswehr-ului trece printr-o etapă de reorientare strategică a instruirii. Obiectivul principal este pregătirea unităților pentru un eventual conflict cu Rusia și pentru desfășurarea de operațiuni de durată pe Flancul estic al NATO. Generalul de brigadă Andreas Kühne, comandantul KSK, a subliniat că unitățile trebuie să fie capabile să funcționeze în condiții de război modern, adaptându-și tacticile la un adversar specific.
Modelul operațional anterior, care prevedea misiuni de maximum trei zile urmate de întoarcerea la bază pentru refacerea stocurilor, este considerat acum neadecvat. Andreas Kühne a explicat faptul că, în cazul unui conflict cu Rusia, forțele speciale vor trebui să rămână în teren pentru perioade mult mai lungi, fără posibilitatea de a reveni rapid într-o bază sigură. Această schimbare implică exerciții intense împotriva unor adversari care utilizează vehicule blindate, artilerie, drone și sisteme de război electronic.
Prioritatea strategică a KSK este intervenția rapidă înainte de desfășurarea forțelor terestre principale. Andreas Kühne a utilizat ca exemplu Brigada 45 Blindate a Bundeswehr-ului, dislocată în Lituania, menționând că misiunile KSK trebuie să fie deja îndeplinite în momentul în care unitățile blindate pornesc motoarele. La primirea ordinului, unitatea poate pleca din Stuttgart prin calea aerului în doar patru ore, având cu ele echipamentul necesar pentru recunoaștere în profunzimea teritoriului inamic.
În prezent, KSK este formată din 1.500 de militari și angajați civili, însă doar o treime din aceștia fac parte direct din unitățile de operațiuni speciale. Procesul de selecție este extrem de riguros, reușind să filtreze doar puțin peste 15% dintre candidați. Comandamentul estimează că o creștere a efectivelor totale din cadrul Bundeswehr-ului va permite extinderea bazei de candidați pentru selecția în cadrul unității de forțe speciale, care operează la un grad de ocupare a posturilor de 70–80%.
Instruirea în cadrul centrului KSK de la Calvi include exerciții de tragere, luptă în spații închise, arte marțiale și operațiuni în condiții climatice dificile. Pentru a menține nivelul de pregătire, unitățile consumă până la 500.000 de cartușe pe parcursul unui an de instruire. Andreas Kühne a menționat că desfășurarea unor exerciții în statele baltice servește drept un semnal către leadershipul militar rus, demonstrând că un eventual atac asupra țărilor NATO ar fi mult prea costisitor.
Înființată în 1996, unitatea KSK a fost creată pentru a gestiona misiuni complexe, precum eliberarea ostaticilor, combaterea terorismului sau evacuarea persoanelor din zone de criză. Istoricul unității include misiuni de luptă desfășurate în Afganistan împotriva talibanilor și operațiuni de recunoaștere în spatele liniilor inamice. Această experiență acumulată servește drept fundament pentru noile directive de apărare pe Flancul estic al alianței.