Danemarca, stat membru NATO, a anunțat joi că a convenit achiziționarea primelor sale rachete de precizie cu rază lungă de acțiune. Această decizie strategică vizează consolidarea securității naționale și descurajarea agresiunii ruse în Europa. Procesul de modernizare a arsenalului militar este o componentă centrală a eforturilor de apărare ale țării nordice, într-un context regional marcat de o deteriorare constantă a stabilității securitare.
Ministrul danez al apărării, Jeppe Bruus, a subliniat că noile sisteme de rachete vor spori semnificativ capacitățile militare ale țării. Aceste tehnologii vor permite forțelor armate să efectueze lovituri „în spatele liniilor inamice” în cazul unui eventual atac. Bruus a declarat că Danemarca se confruntă cu o situație de securitate gravă, care continuă să se deterioreze, motivând astfel necesitatea de a dezvolta capacitățile de apărare și de a consolida puterea de luptă.
Achiziția include rachetele „Anthem”, produse în Germania de compania americană de apărare Covenant, precum și rachete de tip JSM (Joint Strike Missile). Aceste din urmă vor fi utilizate pentru avioanele de luptă F-35, care sunt fabricate de compania norvegiană Kongsberg. Deși contractele au fost confirmate, Jeppe Bruus a refuzat să ofere detalii suplimentare privind numărul exact de rachete comandate sau valoarea financiară totală a acestui program de armament.
Decizia a declanșat o reacție dură din partea Moscovei, Ambasada Rusiei la Copenhaga emițând o condamnare oficială. Reprezentanții ruși au susținut că politica de achiziții a Danemarcei vizează o confruntare directă cu Moscova și au avertizat cu privire la „consecințe dezastruoase inevitabile”. Ambasada a acuzat Copenhaga de deținerea unor „iluzii periculoase”, susținând că armamentul ofensiv de înaltă precizie reprezintă o amenințare militară la adresa unei puteri nucleare.
Această mișare militară urmează un demers anunțat încă de anul trecut, când Danemarca și-a exprimat intenția de a cumpăra armament ofensiv pentru a contracara amenințarea militară rusă. Premierul Mette Frederiksen a instigat armata să accelereze achizițiile de armament nou, după o perioadă de reduceri bugetare. Această schimbare de paradigmă în prioritățile de cheltuieli de apărare a fost determinată direct de impactul războiului Rusiei în Ucraina asupra securității europene.
Evoluția acestor achiziții de armament reflectă o tendință generală de rearmament în Europa de Est și Nord, odată cu escaladarea tensiunilor geopolitice. Deciziile de modernizare a capacităților de lovire la distanță sunt luate de mai multe state NATO pentru a crea un efect de descurajare în fața riscurilor de agresiune transfrontalieră, într-un climat de securitate regională extrem de volatil.
