Danemarca, stat membru al NATO, a oficializat joi un acord pentru achiziționarea primelor sale rachete de precizie cu rază lungă de acțiune. Această mișcare strategică de consolidare a capacităților militare a generat o reacție critică din partea Rusiei, care consideră că noile achiziții reprezintă o amenințare directă la adresa securității regionale. Decizia vine într-un context de deteriorare a stabilității europene, forțând statele membre să își revizuiască doctrinele de apărare.
Ministrul apărării, Jeppe Bruus, a explicat faptul că noile sisteme de rachete vor permite forțelor daneze să efectueze lovituri în spatele liniilor inamice în cazul unui atac asupra țării. Bruus a subliniat că Danemarca se confruntă cu o situație de securitate gravă și în continuă deteriorare, motiv pentru care este necesară întărirea puterii de luptă. Totuși, autoritățile daneze au refuzat să divulge detalii financiare sau volumul exact de rachete comandate prin acest contract.
Arsenalul militar al Danemarcei va include rachetele Anthem, care sunt dezvoltate de compania americană Covenant și produse în Germania. În același timp, Copenhaga va achiziționa rachete Joint Strike Missile, destinate avioanelor de vânătoare F-35, aceste din urmă fiind fabricate de compania norvegiană Kongsberg. Această diversificare a surselor de armament urmărește creșterea capacității de răspuns ofensiv, o schimbare de paradigmă pentru armata daneză în fața noilor riscuri geopolitice.
Ambasada Moscovei la Copenhaga a reacționat imediat prin intermediul unui comunicat, avertizând că politica daneză vizează direct confruntarea cu Rusia. Reprezentanții ruși au susținut că Danemarca este „captiva iluziilor periculoase” și că achiziționarea de arme de înaltă precizie nu va consolida securitatea, ci va reprezenta o amenințare la adresa unei puteri nucleare. Moscova a avertizat, de asemenea, că această decizie va duce la consecințe dezastruoase inevitabile pentru regiune.
Această schimbare de politică militară a fost determinată de războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei, eveniment care a forțat Danemarca să renunțe la perioada de reduceri bugetare. Prim-ministrul Mette Frederiksen a declarat anterior că armata va intra într-o fază de achiziții masive de armament nou. Planul de dotare cu arme ofensive cu rază lungă de acțiune fusese anunțat încă de anul trecut, ca răspuns la amenințările militare ruse asupra continentului european.
Evoluția securității în Europa de Est rămâne extrem de volatilă, fiind marcată de intensificarea conflictului din Ucraina. Deciziile de achiziție ale statelor NATO reflectă o reacție în lanț de întărire a flancurilor și a capacităților de deterrent, pe măsură ce tensiunile dintre blocul occidental și Rusia cresc. Această cursă a armamentului și reconfigurarea bugetelor de apărare sunt elemente centrale ale noii arhitecturi de securitate regională.
