Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a evaluat situația din Marea Neagră, identificând atacurile Federației Ruse asupra navelor comerciale din apele teritoriale românești drept o criză de securitate cu implicații imediate. Autoritățile au anunțat necesitatea unor măsuri urgente pentru consolidarea supravegherii maritime, combaterea dronelor și protejarea infrastructurii energetice critice. Această decizie vine după ce o a doua navă comercială a fost lovită de trei drone aeriene în zona maritimă românească.
Situația a fost agravată de un succesiv de incidente care au implicat drone rusești, vizând probabil alte nave comerciale aflate în apele românești ale Mării Negre. Recent, aeronavele militare românești au fost implicate în doborârea a două drone rusești, eveniment care a avut loc la scurt timp înainte de lovirea celei de-a doua nave. CSAT avertizează că efectele războiului dintre Rusia și Ucraina se extind dincolo de granițele acestui conflict, afectând direct securitatea națională.
În ceea ce privește răspunsul internațional, președintele Nicușor Dan a declarat că România nu a considerat necesar să recurgă la o procedură oficială de activare a Articolului 5 din Tratatul NATO. Deși nu s-a invocat mecanismul de apărare colectivă, România a inițiat deja demersuri de coordonare cu Alianța Nord-Atlantică. Nicușor Dan a menționat că nu a fost necesar un demers extrem de oficial, avertizând totodată că Rusia încearcă să extindă conflictul către alte state europene.
Pentru a contracara riscurile, CSAT pune accent pe dezvoltarea accelerată a capacităților de supraveghere maritimă și pe îmbunătățirea intervenției împotriva minelor marine. O prioritate majoră este creșterea eficienței în combaterea dronelor care pătrund neautorizat în spațiul aerian și maritim național. Autoritățile urmăresc, de asemenea, securizarea obiectivelor energetice din Zona Economică Exclusivă a României și menținerea accesului liber în porturile românești pentru a proteja activitățile economice.
Răspunsul operațional va fi întărit prin exerciții interinstituționale constante și prin actualizarea planurilor de intervenție pentru incidente complexe. Obiectivul principal este o coordonare mai eficientă între instituții în cazul unor amenințări care pot afecta simultan navigația, infrastructura critică și mediul marin. Această strategie de consolidare a posturii de descurajare pe Flancul Estic se bazează pe concluziile reuniunii Consiliului Nord-Atlantic din 20 octombrie, solicitată de România.
Gestionarea acestor incidente în Marea Neagră se încadrează într-un context de incertitudine strategică pentru statele de pe Flancul Estic. Aceste țări trebuie să răspundă la amenințările care depășesc teritoriul Ucrainei fără a provoca o extindere necontrolată a conflictului. În acest cadru, prudența este accentuată de incertitudinile privind nivelul sprijinului pe care Statele Unite l-ar putea oferi în cazul unei confruntări directe cu Moscova.
