Uniunea Europeană analizează o extindere a competențelor acordate companiilor de utilități și operatorilor de infrastructură critică, pentru a permite neutralizarea dronelor care amenință instalațiile esențiale. Această mișcare strategică este motivată de temerile privind intensificarea atacurilor hibride asupra rețelelor electrice, căilor ferate și altor obiective vitale. Mai multe guverne europene caută soluții pentru a proteja aceste rețele, încercând să răspundă la noile tipuri de amenințări care afectează securitatea regională.
Franța a luat deja măsuri legislative concrete, parlamentul francez adoptând în august 2026 o lege care permite operatorilor autorizați și contractorilor să detecteze, să bruieze și să doboare drone în apropierea unor instalații desemnate. Autoritățile franceze vizează ca obiectivele de importanță vitală, precum compania energetică de stat EDF sau compania feroviară SNCF, să fie echipate cu sisteme de protecție până în 2027. Planul include utilizarea unor dispozitive de bruiaj electronic și a dronelor de interceptare.
În Germania, combaterea dronelor rămâne în prezent în atribuțiile poliției, însă Ministerul de Interne analizează posibilitatea implicării legale a operatorilor de infrastructură critică sau a unor terți în măsuri de neutralizare activă. Această analiză vine după un incident petrecut în august la aeroportul Leipzig/Halle, unde o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită în apropierea unui avion de marfă ucrainean. Germania a acuzat Rusia de acest incident, deși Moscova a negat implicarea.
Austria a anunțat în septembrie planuri de acordare a unor competențe similare operatorilor de infrastructură, inclusiv companiilor energetice, sub argumentul că statul nu poate proteja singur fiecare amplasament. Polonia a avansat deja prin instalarea de sisteme de combatere și organizarea de exerciții comune cu unitățile militare. Unitățile de securitate desemnate pentru operatori au primit autorizații de a distruge, dezactiva sau prelua controlul asupra aeronavelor fără pilot care pătrund în zonele cu acces restricționat.
Problema principală identificată de experți rămâne stabilirea responsabilității legale pentru intervențiile care pot provoca victime sau pagube materiale. Companiile de transport al energiei de pe flancul estic al NATO solicită garanții juridice suplimentare, deoarece o dronă doborâtă poate cauza daune colaterale în zonele locuite. Leonhard Birnbaum, directorul executiv al companiei germane E.ON, a subliniat că operatorii trebuie să pregătească infrastructura pentru situația în care unele atacuri vor reuși, având în vedere că echipamentele critice, precum transformatoarele de mare putere, pot avea termene de înlocuire de ordinul anilor.
Această evoluție a securității infrastructurii critice în Europa reflectă o schimbare de paradigmă în gestionarea riscurilor hibride. În timp ce unele state accelerează delegarea responsabilității către sectorul privat, altele, precum Finlanda, susțin că protecția împotriva unor astfel de amenințări ar trebui să rămână exclusiv în atribuțiile autorităților și ale forțelor armate, pentru a evita complicațiile juridice și operaționale.
