Guvernul Ungariei analizează posibilitatea de a scoate compania rusă Rosatom din proiectul de extindere a centralei nucleare de la Paks. Decizia privind viitorul acestui amplu proiect de infrastructură este așteptată de către administrația condusă de Peter Magyar la sfârșitul acestui an sau la începutul anului viitor. Revizuirea actuală vizează evaluarea viabilității financiare și a consecințelor juridice, tehnice și de calendar care ar putea apărea în cazul schimbării antreprenorului principal.
Proiectul de la Paks, care a fost atribuit de Viktor Orban către Rosatom în anul 2014 fără licitație, este considerat extrem de costisitor și sensibil din punct de vedere politic. Estimările inițiale ale proiectului au fost de 12,5 miliarde de euro, însă Ungaria a investit deja peste 2 miliarde de euro până în februrie, momentul în care a fost turnat primul beton. Dacă decizia de înlocuire a furnizorului este luată, Budapesta ar putea pierde suma de 1,1 miliarde de euro plătite deja către Rosatom.
Administrația maghiară explorează în prezent și posibilitatea de a solicita prelungirea licențelor de operare pentru cele patru reactoare rusești existente la Paks, cu o perioadă de 20 de ani. Aceste licențe actuale au termen de expirare între anii 2032 și 2037. Deși guvernul pro-UE al lui Magyar susține puternic energia nucleară pentru a echilibra sursele regenerabile și a acoperi cererea în creștere, surse apropiate administrației indică faptul că extinderea este necesară, dar implicarea Rosatom ar trebui evitată.
Situația este complicată de un precedent juridic recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene anulează în 2025 aprobarea Comisiei Europene pentru ajutorul de stat acordat acestui proiect. În plus, contractul inițial cu Rosatom a fost modificat de cinci ori, iar un al șaselea amendament a fost pregătit, dar nu a fost semnat oficial. Un furnizor european ar putea simplifica contextul politicii externe și mediul sancțiunilor, însă provocările de gestionare a proiectului ar rămâne la același nivel.
În prezent, Rosatom rămâne un actor major în sectorul energetic european, reușind să evite sancțiunile UE impuse după invazia Rusiei în Ucraina. Conform datelor Asociației Nucleare Mondiale, în anul 2025, Rusia a furnizat aproximativ 23% din livrările de uraniu îmbogățit ale UE și 16% din uraniul său natural. Alexei Lihaciov, șeful Rosatom, a declarat că firma așteaptă finalizarea reviziei maghiare și a abordat noul guvern pentru discuții, fără a primi un răspuns până în prezent.
Energia nucleară reprezintă o sursă de energie de bază cu emisii de carbon aproape zero, fiind esențială pentru stabilitatea rețelelor electrice. Totuși, aceste centrale sunt vulnerabile la secete și valuri de căldură, deoarece necesită volume mari de apă rece pentru funcționare. În luna august, o perioadă de secetă a dus la oprirea aproape completă a reactoarelor existente ale centralei de la Paks, evidențiind riscurile climatice asociate acestui tip de producție energetică.
