Guvernul Ungariei analizează posibilitatea de a renunța la compania rusă Rosatom pentru extinderea centralei nucleare de la Paks, unul dintre cele mai importante proiecte nucleare ale Rusiei în Uniunea Europeană. Administrația condusă de Peter Magyar a început procesul de evaluare a unor alternative, urmând să ia o decizie finală până la începutul anului viitor. Autoritățile consultă în acest moment potențiali furnizori alternativi, lăsând deschis scenariul schimbării contractorului principal pentru acest proiect de amploare.
Proiectul de la Paks a fost atribuit companiei Rosatom în anul 2014, fără organizarea unei licitații, sub guvernul condus atunci de Viktor Orban. Contractul inițial, evaluat la 12,5 miliarde de euro, a devenit un subiect extrem de sensibil din punct de vedere financiar și politic, având în vedere relațiile tensionate dintre Uniunea Europeană și Rusia. Evaluarea actuală vizează impactul asupra calendarului lucrărilor, precum și consecințele juridice, tehnice și financiare ce ar putea apărea în cazul unei schimbări de furnizor.
Decizia de a înlocui Rosatom implică riscuri economice semnificative pentru Budapesta. Dacă autoritățile vor decide renunțarea la contractul actual, țara ar putea pierde suma de 1,1 miliarde de euro deja plătite companiei ruse și ar putea fi obligată să achite penalități pentru încălcarea clauzelor contractuale. Până în februarie, Ungaria a cheltuit deja peste două miliarde de euro pentru acest proiect, care a cunoscut deja cinci modificări ale contractului inițial și a întâmpinat dificultăți juridice majore.
În ciuda incertitudinii privind contractorul, guvernul susține în continuare dezvoltarea energiei nucleare ca element esențial pentru acoperirea cererii de electricitate și echilibrarea surselor regenerabile. Zsuzsa Beres, secretar de stat adjunct la Ministerul Economiei și Energiei, a declarat că energia nucleară oferă cel mai mare potențial pentru consolidarea capacităților proprii la nivel european. În paralel, Budapesta analizează și prelungirea cu 20 de ani a licențelor de funcționare pentru cele patru reactoare existente la Paks, care expiră între 2032 și 2037.
Problemele juridice au afectat deja proiectul, Curtea de Justiție a Uniunii Europene anulând în 2025 aprobarea Comisiei Europene privind ajutorul de stat acordat pentru extindere. Totodată, instalațiile au demonstrat vulnerabilități în fața condițiilor climatice extreme, precum seceta din august care a pus reactoarele existente aproape de oprire. Alegerea unui furnizor european ar putea simplifica gestionarea sancțiunilor și a politicii externe, deși nu ar elimina complet dificultățile tehnice de implementare a proiectului.
Sectorul nuclear rus a reușit să evite sancțiunile impuse de Uniunea Europeană după invazia din Ucraina, rămânând un furnizor relevant. Conform datelor World Nuclear Association, în 2025 Rusia a asigurat aproximativ 23% din serviciile de îmbogățire a uraniului și 16% din uraniul natural furnizat blocului comunitar. Această dependență subliniază complexitatea strategică a deciziei de a înlocui Rosatom într-un context de securitate energetică europeană.
