O schimbare de atitudine a președintelui american Donald Trump, marcată de gesturi de apropiere față de Vladimir Putin, a declanșat alerte în capitalele europene și la Kiev. Washingtonul pare să exploreze posibile concesii economice către Rusia, alimentând temerile că Ucraina va fi împinsă spre o capitulare forțată. În acest context, liderii din Europa încearcă să mențină Ucraina implicată în procesul de negociere pentru a preveni un acord care ar lăsa statul vulnerabil în fața unei noi agresiuni.
Presiunile exercitate de administrația americană includ restricționarea accesului la comunicațiile prin satelit Starlink, controlate de Elon Musk, precum și întârzieri în livrarea armamentului produs în SUA. Ucraina a raportat dificultăți în obținerea interceptoarelor Patriot, deși președintele american promisese anterior facilitarea producției acestora. Zelenski a oferit o suspendare a atacurilor asupra rafinăriilor rusești pentru o perioadă de 30 de zile, solicitând în schimb protecție împotriva rachetelor balistice prin furnizarea de sisteme Patriot.
Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au fost menționați în legătură cu idei privind deblocarea activelor rusești înghețate și reluarea livrărilor de gaze către Europa ca stimulente pentru Moscova. Această abordare a fost respinsă de guvernele europene. Un oficial european a criticat faptul că acești oameni de afaceri ar putea decide împărțirea unui stat, descriind situația ca fiind alarmantă. Totodată, Witkoff a fost criticat după ce l-a descris pe Putin într-un mod favorabil, exact când Rusia lansa rachete asupra Kievului.
Kremlinul a profitat de această deschidere prin propunerea unor proiecte economice comune și a unui summit trilateral între Putin, Trump și Xi Jinping. O astfel de întâlnire ar putea consolida statutul internațional al liderului rus, care urmărește recunoașterea Rusiei ca mare putere. Donald Trump a declarat că susține ideea acestui summit. În paralel, criticile sale la adresa lui Volodimir Zelenski au devenit tot mai dure, solicitând chiar organizarea unor noi alegeri în Ucraina, deși constituția țării interzice acest lucru în timpul războiului.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat în fața Parlamentului European că negociatorii americani încearcă de aproape doi ani să împingă Ucraina spre capitulare. Ea a subliniat că rezistența Kievului este posibilă datorită sprijinului oferit de Europa. Liderii europeni adoptă acum o strategie de menținere a influenței asupra negocierilor, organizând discuții de pace, precum cele de la Oslo, condusă de Jonas Gahr Støre și Alexander Stubb, pentru a contrabalansa agenda Washingtonului și a menține presiunea asupra Rusiei.
Contextul geopolitic este marcat de o instabilitate crescută pe piețele energetice, unde experții indică faptul că războiul din Iran este principalul factor al perturbărilor petroliere, nu atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești. Această dinamică influențează și poziția politică a președintelui american, în contextul alegerilor intermediare din SUA, unde republicanii se confruntă cu presiuni legate de creșterea prețurilor la energie și posibila pierdere a controlului asupra legislativului american.
