Numele fostului premier ungar, Viktor Orban, revine constant în discuțiile oficialilor americani privind viitoarea conducere a Organizației Națiunilor Unite. Conform informațiilor publicate de The Wall Street Journal, acesta este văzut ca fiind candidatul conservator ideal, fiind aliniat cu linia mișcării MAGA. Oficialii de la Departamentul de Stat american consideră că acesta ar avea capacitatea de a exercita puterea într-un context ostil, fără a se lăsa intimidat de instituția pe care ar urma să o conducă.
Deși a fost contactat de mai mulți oficiali americani și s-a arătat receptiv la această eventualitate, Viktor Orban și-a exprimat anumite rezerve. Fostul premier nu a dorit să facă declarații publice în acest stadiu al discuțiilor. În cazul în care decide să intre oficial în cursa pentru șefia ONU, Donald Trump ar putea să-l susțină din nou, însă această susținere nu ar veni înainte de alegerile de la jumătate de mandat din Statele Unite.
Scrutinul american de la jumătatea mandatului, prevăzut pentru 3 noiembrie, este considerat crucial pentru Donald Trump, deoarece acesta riscă să piardă majoritatea atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat. Pe plan internațional, candidatura lui Viktor Orban ar putea beneficia de sprijinul Rusiei și al Chinei. Această posibilitate apare după ce fostul premier ungar a blocat politica comună a Uniunii Europene de a ajuta Ucraina în urma invaziei ruse.
Eficacitatea unei astfel de candidaturi depinde însă de echilibrul puterilor în Consiliul de Securitate. Un oficial de la Departamentul de Stat american a estimat că Orban ar putea conta pe opt sau chiar zece voturi din totalul de 15 ale membrilor Consiliului. Totuși, o candidatură de acest tip se poate lovi de veto-ul Regatului Unit sau al Franței. La ultimul scrutin de la ONU, niciunul dintre cei șapte candidați nu a reușit să evite un vot negativ din partea uneia dintre cele cinci mari puteri.
În prezent, competiția pentru conducerea organizației include nume precum Rebeca Grynspan, Carolyn Rodrigues-Birkett sau Rafael Grossi. Procesul de alegere are loc într-un moment de criză pentru ONU, care se confruntă cu o multiplicare a conflictelor globale și cu dificultăți financiare majore. În acest context, multilateralismul este pus la încercare chiar și de către state care îl susțineau anterior, precum Statele Unite ale Americii.
Organizația Națiunilor Unite funcționează într-un cadru de cooperare internațională unde deciziile majore sunt adesea blocate de dreptul de veto al celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate. Această structură garantează că nicio schimbare majoră de leadership sau politică nu poate fi impusă fără acordul marilor puteri, transformând fiecare candidatură la șefia ONU într-un exercițiu complex de diplomație și negociere geopolitică între blocuri de putere opuse.
