Uniunea Europeană pune la bază o nouă strategie industrială prin intermediul inițiativei „Made in Europe”, care urmărește reducerea dependenței de furnizorii externi. Obiectivul central este ca industria de prelucrare să crească de la ponderea actuală de 14,3% din PIB-ul UE, raportată la anul 2024, până la un prag de 20% până în anul 2035. Această mișcare strategică vizează sectoare critice precum siderurgia, energia și tehnologiile de curată.
Noile reguli propuse de Bruxelles vor introduce cerințe specifice de tip „Made in EU” și criterii stricte privind emisiile de carbon pentru a accesa anumite scheme de sprijin public. Măsurile sunt menite să protejeze sectorul industrial european în fața concurenței neloiale, cu un accent deosebit pe sectorul de proveniență chineză. Listele de industrii vizate includ oțelul, aluminiul, cimentul și sectorul auto, dar pot fi extinderea către industria chimică.
În Parlamentul European se discută o propunere care ar limita statutul de producător eligibil la cele 27 de state membre, deși Comisia Europeană ar putea include ulterior și alte țări. Această incertitudine a generat îngrișorări în Marea Britanie, unde organizațiile patronale avertizează că firmele britanice ar putea fi excluse din lanțurile de aprovizionare europene. În special, industria auto este în alertă, deoarece producătorii riscă să piardă accesul la subvenții și facilități fiscale.
Impactul economic asupra sectorului auto este semnificativ, având în vedere că comerțul între UE și Marea Britanie în acest domeniu valorează anual aproximativ 80 de miliarde de euro, conform Society of Motor Manufacturers and Traders. Nissan a avertizat chiar că uzina sa din Sunderland ar putea fi închisă dacă Regatul Unit nu va fi inclus în noile reguli. Tensiunile sunt vizibile și în domeniul energiei, unde companii precum Rolls-Royce SMR urmăresc un rol în proiectele europene de energie nucleară.
Industria chimică britanică se confruntă cu riscuri similare, având un comerț anual de aproximativ 80 de miliarde de lire sterline cu Uniunea Europeană. Companiile din acest sector sunt profund integrate în lanțurile de producție europene pentru auto, sănătate și apărare. Guvernul britanic susține că includerea Regatului Unit în noile reguli nu ar reprezenta un tratament preferențial, menționând legăturile economice strânse de după Brexit.
Această transformare a politicii industriale europene intervine într-un context în care securitatea economică și autonomia strategică devin priorități majore pentru statele membre. În timp ce negocierile pentru forma finală a legislației continuă, Comisia Europeană subliniază necesitatea de a consolida producția internă. Scopul este de a menține o deschidere comercială controlată, asigurând în același timp protecția sectoarelor considerate strategice pentru viitorul economic al blocului european.
