Europa trebuie să își intensifice eforturile de apărare și să asigure un sprijin militar continuu pentru Ucraina în cazul în care se ajunge la un armistițiu negociat sub presiunea lui Donald Trump. Această poziție este susținută de Fabian Zuleeg, director executiv și economist-șef al European Policy Centre (EPC), care avertizează că oprirea ostilităților va impune responsabilități suplimentare continentului. Conform analizei sale, Europa trebuie să fie capabilă să descurajeze o nouă agresiune și să garanteze respectarea oricărui acord de pace stabilit.
Fabian Zuleeg recomandă ca statele europene să fie pregătite să trimită militari în Ucraina după încetarea focului pentru a întări credibilitatea garanțiilor de securitate. Deși această propunere nu reprezintă o decizie oficială a UE sau NATO, autorul consideră că prezența trupelor ar fi esențială pentru a răspunde în cazul în care Rusia ar încălca acordul. Această strategie implică și o creștere semnificativă a investițiilor în producția de armament și în achizițiile de echipamente, inclusiv din Statele Unite.
Pentru a susține acest nou efort de apărare, analiza propune utilizarea unor împrumuturi suplimentare la nivel național și european, apărând posibilitatea extinderii dincolo de actualul cadru financiar multianual al UE. Un reper central este angajamentul NATO de la Haga din 25 iunie 2025, care vizează atingerea unei cheltuieli anuale de 5% din PIB până în 2035. Din această sumă, minimum 3,5% trebuie direcționat către apărare, iar restul de 1,5% către securitate și reziliență.
Pe plan politic, Fabian Zuleeg condiționează relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei de restituirea teritoriilor ocupate ilegal și de utilizarea fondurilor rusești pentru reconstrucția Ucrainei. El susține, de asemenea, că parcursul Ucrainei către UE trebuie să fie garantat și că orice acord trebuie să permită Kievului libertatea de a se înarma. Alte condiții menționate includ eliberarea prizonierilor de război, întoarcerea copiilor răpiți și asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră.
Discuțiile despre un posibil armistițiu parțial au avut loc la Oslo, pe 20 octombrie, între Volodimir Zelenski, liderii Norvegiei și Finlandei și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Deși partea americană a confirmat necesitatea unor garanții puternice, reuniunea nu a condus la anunțarea unui acord oficial. În acest context, riscul principal identificat este ca o încetare a focului să ofere Rusiei timpul necesar pentru refacerea forțelor, dacă Ucraina rămâne vulnerabilă.
Securitatea regională este strâns legată de stabilitatea în zona Mării Negre, unde Consiliul European a subliniat importanța protejării navigației. Pentru România, acest aspect este critic din cauza incidentelor raportate în zonele economice exclusive română și bulgară. Liderii UE au reafirmat că orice pace durabilă trebuie să respecte suveranitatea Ucrainei, implicând Kievul direct în deciziile privind viitorul său strategic și securitatea frontierelor europene.
