Piațele financiare globale au înregistrat scăderi semnificative joi, sub presiunea unei triple amenințări: un nou șoc energetic, problemele legate de datoria publică europeană și incertitudinea privind investițiile în inteligență artificială. Cotația petrolului Brent a crescut cu 3,3%, ajungând la 112,39 dolari pe baril, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Această evoluție a declanșat vânzări masive pe bursele de la Wall Street și în Europa, afectând indicele Nasdaq 100 și indicele Stoxx 600.
Creșterea prețului energiei este alimentată de intensificarea atacurilor militanților Houthi, susținuți de Iran, asupra Arabiei Saudite. Această situație amplifică îngrirorile privind securitatea aprovizionării globale cu energie, în contextul în care Statele Unite au decis să retragă o parte din personalul aflat în Arabia Saudită. Van Luu, director global pentru strategii de investiții la Russell Investments, a avertizat că riscul unei escaladări în Orientul Mijlociu a revenit în centrul atenției investitorilor, amenințând să reaprindă presiunile inflaționiste.
Sectorul tehnologic american a fost puternic afectat de aceste tensiuni geopolitice, combinate cu dubii privind rentabilitatea investițiilor în inteligență artificială. Indicele Nasdaq 100 a pierdut 1,5% la deschiderea ședinței, în timp ce S&P 500 a coborât cu 0,9%. Meta a înregistrat o scădere de 4,9%, pe fondul estimărilor privind necesitatea unor finanțări de sute de miliarde de dolari pentru infrastructura AI. Totodată, acțiunile Tesla au scăzut cu 3% la debut, după ce compania a anunțat cheltuieli de capital mai mici decât se anticipase.
În Europa, Franța a devenit epicentrul tensiunilor financiare, pe măsură ce costurile de împrumut au atins niveluri nemaiîntâlnite de peste două decenii. Randamentul obligațiunilor guvernamentale franceze cu maturitatea de zece ani a urcat la 5,06%, depășind pragul de 5% pentru prima dată din 2002. Rohan Khanna, directorul departamentului de cercetare pentru dobânzile europene la Barclays, a descris situația ca fiind o „furtună perfectă”, care combină problemele inflației energetice cu cele fiscale și politice ale statului francez.
În contrast cu volatilitatea din Europa, investitorii au ales să se retragă către active mai sigure, precum titlurile de stat americane. Randamentul obligațiunilor SUA pe zece ani a scăzut cu 0,11 puncte procentuale, ajungând la 5,04%, pe măsură ce cererea pentru aceste instrumente a crescut. Această mișcare reflectă o creștere a aversiunii față de risc, investitorii preferând să își reducă expunerea pe acțiuni și pe datoriile statelor percepute ca fiind vulnerabile în fața instabilității economice actuale.
Evoluția prețurilor energiei rămâne un factor critic pentru stabilitatea economică regională, influențând direct costurile de funcționare ale companiilor și inflația. În contextul actual, securitatea aprovizionării cu combustibili este monitorizată atent, având în vedere riscurile de întrerupere a fluxurilor de motorină și petrol. Combinația dintre prețul ridicat al petrolului și incertitudinea fiscală din zona euro amenință să transforme actuala perioadă de volatilitate într-o corecție de piață mult mai amplă și durabilă.
